Crostini cu smochine și brînză de capră

Toamna asta smochinele sînt vedete. Ador smochinele, iar anul acesta am avut pentru prima dată și în grădină. Producție limitată, dar cu exemplare de toată frumusețea. Mari, dulci și aromate. Le-am savurat proaspete; direct lîngă smochin  :D sau pe lîngă o bucățică de brînză cu mucegai, nuci pecan și miere de salcîm. La anul poate vor fi mai multe.  

  

Dar să vă spun despre crostini ăștia...mmm, un deliciu! Rețeta aparține Dianei de la Disturbingly Delicious. Mulțumesc, draga mea!  

Combinația este perfectă din punctul meu de vedere. Am folosit o brînză de capră ușor tartinabilă, smochine coapte bine, miere de salcîm și piper în calitate Tellicherry. Despre acesta vreau să vă spun cîteva cuvinte.  

Piperul Tellicherry, deși similar cu piperul negru, are o aromă mai intensă, ușor nucoasă, mai caldă, mai prietenoasă, mai nobilă. Piperul negru este obținut din fructele încă verzi, necoapte. Tellicherry este recoltat chiar înainte de a se maturiza, cînd fructele capătă o culoare brună-roșiatică, prin urmare, boabele de piper sînt semnificativ mai mari, au o aroma deosebită, mai focoasă. Pentru că riscul de a pierde recolta este mai mare, din cauza păsărilor cărora le plac fructele coapte, vreme nefavorabilă...etc, cultivatorul ridica prețul, iar noi îl plătim dacă vrem piperul ăsta :))) 

Ingrediente:

• felii de baghetă rustică
• brînză de capră  
• felii de smochine 
• miere de salcîm 
• piper Tellicherry 

Cîte felii de pîine, cîtă brînză, miere sau felii de smochine...rămîne la alegerea celor care prepară crostini. Eu am vrut ceva dulce, deci am stropit cu miere, așa, mai fără milă :D
Cuptorul preîncălzit la 180 °C. Am lăsat pînă cînd au arătat așa cum voiam. În jur de 8-10 minute.

 O toamnă minunată să aveți!  

Afară-i toamnă 

_________________________________________MIHAI EMINESCU

Afară-i toamnă, frunza 'mprăştiată,
Iar vântul svârlă 'n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într'un ceas gândeşti la viaţa toată.

Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
N'ai vrea ca nimeni 'n uşa ta să bată;
Dar şi mai bine-i, când afară-i sloată, 
Să stai visând la foc, de somn să picuri.

Şi eu astfel mă uit din jet de gânduri,
Visez la basmul vechiu al zânei Dochii,
În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;

De odat'aud foşnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scânduri...
Iar mâni subţiri şi reci mi-acoper ochii.

Paste 2012

Cum am sarbatorit doar noi trei, am hotarît sa gatesc cîte ceva care sa mearga rapid, pentru ca nu intentionam sa stau toata ziua la aragaz, si nici chef de pregatiri cu o saptamîna înainte nu aveam. Asa ca si prin urmare, meniurile mele sînt de fapt foarte simple, extrem de rapide, destul de usoare chiar si din punct de vedere caloric, si traditionale... la limita. Am avut miel, cozonac si oua vopsite, deci... merge. Desi aveam planificate cotletele de miel în ziua de Paste, am ajuns sa le pregatesc abia a doua zi. Am schimbat meniul de duminica cu cel de luni. Nu-i nimic, ca la noi se sarbatoresc doua zile de Paste :D

Meniul de Paste

- Insalata Caprese
- Saltimbocca alla romana si cartofi cu rozmarin
- Cozonac cu mac












Meniul din a doua zi de Paste

- Supa crema de legume (cu supa de pui)
- Cotlete de miel cu sparnaghel alb & verde, pastai tinere de mazare si ceapa rosie (Reteta - Lea Linster)
- Înghetata de fistic cu smochine în sirop

Ricotta cu smochine si miere

Reteta, care numai reteta nu se poate numi, provine de undeva de pe meleagurile Florentei. Descoperita de bucatarul meu preferat, Jamie Oliver, care a fost foarte surprins cînd i-a fost servit micul dejun. "Brînza si smochine la micul dejun?" Cu toate astea, se pare ca a fost atît de încîntat, încît a preluat reteta în una din cartile sale de bucatarit. Daca mai intereseaza pe cineva si parerea mea... cred ca eu sînt mai impresionata decît Jamie :D

Cei drept, eu nu am servit ricotta cu smochine la micul dejun de dimineata, ci la un mic dejun mai  întîrzîiat. Dupa parerea mea, combinatia asta potriveste oricînd si la orice ora, fie un mic dejun dulce, ca desert sau chiar ca aperitiv. As modifica doar modul de servire în functie de ce ar acompania, sau ca ce fel ar fi servit.

       Ingrediente:

• ricotta
• smochine
• miere de salcîm

Cum se face? Simplu!
Se aranjeaza toate ingredientele dupa plac, pe o farfurie.
Daca va place, puteti servi cu o felie de pîine alba, prajita.

Dulceata de smochine

Am facut rost de smochine italiene, si trebuia sa fac ceva cu ele. Am mîncat patru bucati deodata :D , si pentru ca ai mei nu le manînca, iar aceste fructe sînt foarte sensibile si se ofilesc în scurt timp, le-am prelucrat rapid într-o dulceata delicioasa. Am facut-o aproximativ dupa metoda, dupa care am facut si dulceata de nuci verzi. Pastaia de vanilie am lasat-o întreaga. A fost foarte proaspata, si a aromat destul. Am vrut sa nu predomine sau sa egaleze scortisoara. Totusi a parfumat mult mai intensiv decît ma asteptam.

Poate la anul va arat o dulceata din smochine coapte în gradina mea. Nu cred, dar sper. Smochinul meu, nu stiu sigur daca masoara un metru.

        Ingrediente

• 1100 g smochine
• 1000 ml apa
• 700 g zahar
• 1 lamîie (doar zeama)
• 1 pastaie de vanilie
• 1 scoarta de scortisoara

Am fiert un sirop din apa, zahar, vanilie si scortisoara, aproximativ 20 de minute.



Apoi am adaugat zeama de lamîie si smochinele, si am lasat vasul pe foc moderat,
aproximativ 45 minute. Timp în care am amestecat de vvreo 2-3 ori.
Pericol de a se lipi nu exista, dar daca focul este prea tare, siropul clocoteste cu clabuci mari
care se ridica rapid, si posibilitatea de a da în foc este foarte mare.



Intensitatea cu care clocotea siropul din vasul meu arata cam asa :

Dupa cele trei sferturi de ora se face focul mare, iar din acest moment nu se mai paraseste locul faptei nici pentru 5 secunde! Posibilitatea de a aduna siropul de pe aragaz devine reala. Se fierbe dulceata pe foc iute circa 15 minute, timp în care veti constata cum siropul îsi schimba textura. Se îngroasa usor, devine lipicios. Daca fierbeti siropul pîna o picatura sta ca o perla pe o farfurie rece, dupa racire, consistenta va fi foarte groasa. Eu îl fierb pîna ce picatura nu se mai întinde.Nu trebuie fiert pîna sta ca o perla bufanta care-si pastreaza forma rotunda.

Aici la soare, înainte de a trece în borcanele sterilizate.

Înainte de a turna dulceata în borcane, am îndepartat scortisoara si vanilia.
Am închis borcanele si le-am lasat pe capac vreo 20 de minute, dupa care le-am întors, acoperit si lasat asa pîna a doua zi.





Un deliciu!