Prepelite cu cartofi sarladaise

Zilele astea am cam fost cu capu'n nori, si asa încet se-arata rezulatatele.  Intentionam sa prezint meniul de ziua sotului meu în ordinea în care a fost servit, dar se pare ca sînt îndragostita. Am prezentat aperitivele si am încheiat cu desertul, uitînd de piesa de rezistenta. Felul principal. Se poate?!  Da, deci meniul nu s-a încheiat înca, doar postarea a luat un alt curs. Mai naufragiat, asa... :D

        Ingrediente:

• 4 prepelite
• 2 linguri ulei de masline
• 2 lingurite unt
• 2-3 ramurele rozmarin
• 1 lingurita boia
• 1 lingurita usturoi deshidratat, macinat fin
• 1 fv. cutit chili
• piper, nucsoara, sare
• 1 canita vin rosu, caldut

Le-am servit cu cartofi sarladaise.

Am sarat si piperat prepelitele pe interior si exterior. Restul condimentelor le-am amestecat si mojarit putin, deoarece usturoiul deshidratat avea o textura cam groaba. Am condimentat pasarile pe exterior si le-am rumenit scurt pe toate partile în ulei de masline încins amestecat cu putin unt. Pentru aroma am adaugat 2 ramurele de rozmarin.

Am adaugat vinul caldut( pentru a nu crea un soc termic, si risca fragezimea carnii).
Am mai întors de pe o parte pe cealalta prepelitele, pîna vinul a scazut la jumatate.
E vorba de 2-3 minute.

Pentru ca am ales tigaia gresita, am transferat zburatoarele într-un vas de sticla termorezistenta preîncalzit. De preferat este sa nu fie mutate, deci alegeti vasul potrivit pentru rumenit, care apoi îl puteti da la cuptor fara probleme si fara prea multe mutari. Sah mat! :D La cuptor, au zacut vreo 40-45 de minute la 150°C. Daca au tendinta de a se rumeni prematur, acoperiti prepelitele cu o folie de aluminiu sau o foaie de pergament. Dupa acest timp, am îndepartat folia si le-am lasat la 200°C timp de 10 minute.

Între timp, am preparat cartofi sarladaise dupa reteta lui Alexandru. O garnitura delicioasa!

Zuppa Inglese a la Maya

Cu aceasta dulcegarie, închei meniul de la ziua iubitului meu. Bineînteles, ca Zuppa Inglese facuta de mine este una pur inventata dupa pofta inimii. A iesit pe placul nostru. Racoroasa, proaspata, parfumata si plina de arome.

        Pandispan:

• 4 oua mici
• 4 linguri de zahar
• 3 linguri faina de spelta tip 812/se poate înlocui cu faina de grîu tip 405
• 2 linguri amidon de porumb(Gustin)
• coaja de portocala(netratata/bio)
• amaretto(pentru stropit blatul dupa coacere)

        Crema de vanilie

• 700 ml lapte
• 2 pastai de vanilie
• 2 galbenusuri
• 7 linguri zahar
• 70 g amidon de porumb(Gustin)
• 50 g coaja de portocala confiata

       Crema de mascarpone:

• 250 g mascarpone
• 200 ml smîntîna lichida(de frisca)
• 2 linguri zahar pudra

Pentru decor am folosit o mînuta chipsuri de cocos, coaja de portocala zaharisita si felii de portocala.

Se mixeaza ouale cu zahar pîna se obtine o spuma pufoasa, apoi se adauga coaja de portocala si se mixeaza usor timp de 10-15 secunde. Faina se amesteca cu amidonul si se încorporeaza lingura cu lingura la amestecul de oua pe masura ce se mixeaza foarte lejer. Se toarna amestecul într-o tava(37x32 cm) prevazuta cu hîrtie de copt, apoi se da în cuptorul preîncalzit la 170 °C timp de 15 minute. Timpul difera daca preparati blatul cu faina de grîu. Faina de spelta se coace mai repede.

Dupa ce s-a racit blatul, se taie în 3 felii egale.

Crema se prepara cu cîteva ore bune înainte de a începe cu blatul. Pentru început se despica pastaile de vanilie, se scoate maduva si se adauga în lapte cu tot cu pastai. Se lasa asa vreo 2-3 ore la rece. Înainte de a prepara crema se scot cîteva linguri din lapte care se amesteca cu amidon. În laptele aromat se adauga jumatate din cantitatea de zahar si se pune la fiert. Restul de zahar se adauga la galbenusuri si se mixeaza pîna se deschid la culoare, apoi se adauga laptele cu amidon si se amesteca. Se îndeparteaza pastaile din laptele fiert si se adauga galbenusurile frecate. Atentie, laptele nu mai are voie sa fiarba. Se amesteca pe foc mic cu telul pîna se îngroasa crema. Atentie înca odata, crema nu are voie sa fiarba/clocoteasca deloc! Se lasa la racit, apoi se adauga coaja de portocala confiata.

Se aseaza primul blat pe platou, se stropeste cu amaretto (reteta originala prevede alchermes pentru stropirea piscoturilor) apoi se acopera cu jumatate din cantitatea de crema. Se acopera cu cel de-al 2-lea blat, se stropeste cu amaretto, se niveleaza crema ramasa care apoi se acopera cu cel de-al 3-lea blat. Se stropeste din nou cu amaretto si se da la rece pentru cîteva ore cel putin. Mai bine pîna peste noapte. Eu am asamblat desertul într-o forma de carton îmbracata în folie de aluminiu, pentru ca nu am avut nicio forma de marimea potrivita. Se poate asambla însa si fara nici o forma. Crema nu curge.

Daca va întrebati de ce blatul este asa cret pe dos(vezi imaginea de sus),
sa stiti ca este din cauza, ca l-am lasat la racit fara sa-l dezlipesc de pe hîrtia de copt.
Daca vreti blat întins perfect, nu faceti ca mine.

A doua zi am preparat crema de mascarpone. Se mixeaza frisca cu zaharul pudra, pîna sta bat!
Se adauga mascarpone si se mixeaza pe viteza maxima. Iese o crema pufoasa si stabila.

Cu aceasta crema am acoperit blatul deasupra. Am încercat sa fac si eu un model cu sacul si un vîrf cu model de steluta. Pentru ca a iesit o catastrofa modelata, am înghesuit printre santuri chipsuri de cocos. Am mai cachat si cu un rînd de coaja de portocala siciliana pusa cu zahar de mine... si pentru ca înca arata jalnic, am sacrificat o floare din dendrobium nobile, care apropos are un parfum extraordinar! Înca lipsea touchul de culoare, asa ca am pus si olecuta de verde. Pe margini am pus felii de portocala... si gata opera mea de arta :D  Cum arata nu conteaza. Ce gust are... mmmmmmmmmmmmmmmmmm!!!

 

Notite:

-daca doriti o crema mai "consistenta" si mai frumos colorata, reduceti putin din amidon, adaugati 2-3 galbenusuri în plus, si mai adaugati ceva zahar. Sau faceti o crema pasticcera.

-sau, daca aveti sofran în casa, îl puteti lasa la înmuiat în putin din laptele vanilat caldut, strecurati licoarea colorata si o adaugati la crema.

Gambas al ajillo

Reteta este foarte simpla, se face mai repede decît rapid, si dupa cum spun cei care o servesc... dementiala! Titirimundi, ne spune ca este o reteta tipca din restaurantele de "Tapas" din Spania. În aceste restaurante crevetii sînt serviti în craticioare de lut în care se si prepara, dar pentru ca nici eu nu stiu cum rezista craticioarele mele pe foc, am procedat la fel ca ea. Le-am încalzit putin în cuptor, înainte de servire, apoi am transferat crevetii din tigaie direct în cocota fierbinte. Se servesc cu patrunjel proaspat tocat. 

Pentru ca a doua zi a trebuit sa mai fac o portie, am poze diferite de la ambele preparate. Crevetii din cocota au fost mai mari, iar cei din farfurioara alba au fost mai mititei si subtirei. Cei din urma au fost preparati la fel, dar serviti reci dupa ce au stat la "marinat" vreo 2 ore cu ceva zeama de lamîie. Deliciosi si aceasta varianta rece, spune sotul. 

Cei cu suc de lamîie.

        Ingrediente:

• creveti cruzi, curatati
• usturoi, feliat
• ardei iute, feliat sau întreg
• patrunjel, tocat fin
• ulei de masline
• sare în final, daca e nevoie

Se scalda scurt usturoiul si ardeiul în ulei de masline, la foc mic.

Se adauga crevetii. Timp de 3-4 minute se salta cînd si cînd tigaia.
Cînd crevetii îsi schimba culoarea în portocaliu, sînt gata.

Se adauga patrunjelul.

Se transfera crevetii în cocotta fierbinte si se servesc cu pîine.

Pofta buna!

Legume grilate

O sa detaliez putin meniul de ziua sotului meu. Voi începe cu aperitivele. Nimic spectaculos, dar noua ne plac mult legumele grilate, în special dovleceii, ciupercile, vinetele, rosiile, felii/discuri de ceapa, ardeii, dar si multe altele. Aperitivele de acest gen se pot pregati cu o zi sau chiar mai multe, înainte de a fi servite. Foarte practic, daca intentionati sa preparati cantitati mai mari si legume felurite. Dupa grilare se pot pastra individual în vase, mai ales daca doriti sa condimentati fiecare fel în parte, dar si împreuna. Unele chiar potrivesc bine împreuna. De exemplu îmi place sa amestec vinete grilate cu felii de rosii, sau dovlecei. Dar si ciupercile pot tine companie vinetelor.

Dovlecei cu oregano si ciuperci cu busuioc

Infuzia uleioasa o prepar înainte. În general încalzesc ulei de masline cu felii subtiri de usturoi si un fel de verdeata, care consider eu ca potriveste cu pofta în functie de moment. Busuiocul, din punctul meu de vedere, potriveste la orice leguma, asta pentru ca, stiti, îl ador! Daca le veti pastra individual însa, puteti aroma fiecare leguma cu alta verdeata. Cimbru, oregano, patrunjel... ce va place. Oricum, important este sa nu uitati usturoiul :D Inelele de ceapa potrivesc foarte bine cu frunze de salvie. Daca va place iute, nu ezitati si adaugati odata cu feliile de usturoi si rondele fine de ardei iute.

Legumele se pot grila afara pe gratarul cu carbuni, dar atentie la foc, sa nu le transformati în scrum. La fel de bune ies cu metoda cea mai des folosita cînd prepar cantitati mici. Grilul electric. Pentru cantitati ceva mai mari, lipsa de carbuni sau prea multa ploaie, sau orice alt motiv din care nu pot sau vreau sa grilez afara, grilatul legumelor sub gratarul cuptorului(pe functiunea grill), este o metoda bine venita. Cel mai bine ies daca dispuneti de o tava de fonta.

Legumele grilate se sareaza putin, apoi se rastoarna în vasul în care s-a pregatit infuzia de ulei aromata, se amesteca putin, se acopera si se lasa la racorit. Se pastreaza la rece în frigider cîteva zile.

Cu ce se pot servi aceste legume grilate? 

Cu ce doriti!

Cu o bucata de pîine proaspata, peste paste, cu putin pecorino sau parmezan razuit fin, la o salata de orez, pe lînga carne de pui, vita, porc... la fel de bine acompaniaza si pestele. Sau faceti o salata asortata de legume grilate în care mai adaugati otet balsamic de buna calitate si bucatele de mozzarella. Chiar si cu o mamaliguta... delicioase aceste legume!

Vinetele grilate le fac putin diferit fata de ciuperci, rosii, ardei...
Le tai felii de aproximativ jumatate de centimetru grosime.

Le sarez si las putin pîna iese zeama, le scurg.

Le grilez pe gratarul încins.

Pe masura ce se rumenesc, le adaug în uleiul cald în care am scaldat felioare de usturoi si am adaugat verdeata.

O alta idee combinata. O salata de dovlecei si rosii.

Meniul de ziua iubitului meu

Cu cîteva zile în urma, mi-am sarbatorit sotul. La multi ani, baby! XO
Am cinstit cu Marc de Champagne, cumparat din curiozitate.
O tarie cu parfum de struguri, mai aromata decît o grappa de exemplu. Buna.
Chiar ma gîndeam ca ar trebui sa caut o crema cu marc de champagne, pentru praline din ciocolata alba.



Ca aperitive am servit zucchini grilati si ciuperci grilate, preparate separat.
Ambele puse la "înmuiat" ulei de masline cald aromatizat cu usturoi,
busuioc(zucchini), si oregano(ciupercile) si Gambas al ajillo.









Piesa de rezistenta a fost cîte o prepelita cu cartofi sarladaise.





La desert am servit Zuppa Inglese a la Maya.
Un decliciu parfumat... explozie de arome!





Am încheiat cu un Chianti în ambienta candelata =))






O duminica frumoasa!