# joc de doisprezece [cuvinte impuse] #
Când în garsonieră îi pătrunde, cu ocultă dexteritate, un zvâcnet imaterial, baba iese din dulcea-i somnolenţă, soarbe îndelung din ceaiul bogat în rom, lăsându-i savoarea să îmbibe aerul în drum către plămâni, îşi completează toaleta cu o tichie ţuguiată, ia în poală mâţa neagră şi-i face semn corbului să croncănească de două ori: prima dată când o să bată cineva în uşă, chiar sub inscripţia „Bun venit în Zodia Norocului”, şi a doua oară când, cutremurat până în adâncul sufletului de speranţa în ştirile îmbătătoare strecurate printre buzele ei ofilite, o să se-aşeze de cealaltă a globului de cristal nou-sositul, noul „pacient”, genericul fraier chinuit de ghinionul în dragoste care-l alege drept pradă pentru pesemne fiecare partidă de vânătoare.
Idei Înghesuite 
m-ai dus cu gândul la floarea de loldilal și la baba cu cei 12 zombi, să știi. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😀
M-am gândit să reiau povestea aia, cu zombi, cu noile cuvinte – şi poate s-o şi termin.
Dar… eu mă gândesc la multe şi fac puţine. 😦
ApreciazăApreciat de 1 persoană
[…] Zodia norocului Zodia zăvorului […]
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ce poveste draguta! Deci e Baba cu globul de cristal, nu cu ghiocul, scoica albă cu care țigăncile pretind a ghici viitorul 😜
Ce fain ai imbinat cuvintele, cat de inspirata ai fost, in cateva fraze ai reusit sa integrezi totul!
Te pup. O seara buna Vero draga 😘🤗
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, e o babă mai… evoluată, a trecut de la scoici la cristal! 😀
Mă bucur că ţi-a plăcut îmbinarea mea de cuvinte. 🙂
Seară frumoasă şi noapte bună, dragă Carmen! 😘🤗
ApreciazăApreciază
Îmi place tonul jucăuș și cumva ironic pe care îl are povestea ta. Ți-a ieșit de minune, ca întotdeauna.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc. 🙂
Mă bucur că sună jucăuş şi cumva ironic, fiindcă aşa am vrut să fie. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană