Tuesday, December 30, 2008

La multi ani!

Monday, December 22, 2008

ce a primit jazz de mos nicolae

mos nicolae i-a adus lui jazz un cosulet de ratan. eu am crezut ca pisoiul o sa doarma fericit in el. a ajuns de plins dupa ce jazz si-a ascutit ghearele pe el, si l-a smuls si a imprastiat papura din aia toata casa. si s-a facut ca nu pricepe destinatia lui. 'dormi tu acolo', o fi zis jazz in mintea ei, 'mie mi-e bine si in pat'.

cind colo, iata ce se intimpla:
pozitia1 - jazz inauntru
ca o smechera, se baga inauntru si pindeste daca la toarta cosului nu apare ceva de gheruit. dupa o vreme scoate sunete ca sa te
incurajeze sa faci ceva, spre a incepe jocul, ca doar e iarna si e timpul de joaca si pentru oameni, ca pisicile se joaca tot restul.
eu ii trimit rostogol, globulete mici, pe care ea le trage rapid inauntru, dupa care se aude o rapida lupta, si globul sfirseste expulzat din nou afara; mingea e iar la mine in teren. si tot asa.
ca si alergatul prin casa, asta dureaza pina cind se plictiseste mitza, si nu cit am eu timp. daca vreau sa parasesc terenul prin abandon, jazz imi sare in cap sau ma musca de picior.

pozitia2 - jazz afara

acum, jucariile sunt inauntru, si se chinuie sa le traga afara. se preface ca e greu, se da peste cap si isi arata burtica alba si pufoasa, mai trage si de ratan, se urca pe cos, merge cu el in cap prin casa, il impinge cu capul.
eu bag inauntru un soarece de plus, a carui ata o scot prin cealalta gaura decit unde pindeste, si trag cite putin. jazz de afara constata ca si cosul misca, si ca inauntru un soarec isi face de cap.


in timpul asta eu nu pot sa fac nimic, creierul mi se goleste, si in mintea mea se instaleaza duiosia pentru mitza asta singurateca si insingurata.

Friday, December 5, 2008

campanulla nu campanella


wend cu daruri multe in ghetutze chiar si pentru pisoi!

Tuesday, December 2, 2008

sa zicem...













sa zicem ca sunt intr-o mica vacanta si acasa fiind, in zile cetoase si cu un disconfort real creat de umezeala excesiva
sa zicem,
ca vreau sa ma uit la tv. astept, zappez, mai merg prin bucatarie si imi fac de lucru. mitza tot pe aparate. dau mai tare sonorul, scot sunete, o indemn sa vina in brate, aiurea si tot asa. zdranganesc farfurioare, deschid si inchid usa de la frigider, rostogolesc bile cu clopotei pe hall, nimic.
ma infofolesc in halat, imi iau rebusul si las tv sa zica pe pustii. in definitiv, ce are daca o sa dezleg rebus? nu putem face toti chiar ce vrem si cind vrem.
sa zicem.