Ursula von der Leyen
Ursula Gertrud von der Leyen, născută Albrecht, (n. , Elsene, Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia) este o politiciană creștin-democrată germană. Din decembrie 2013 până în iulie 2019 a îndeplinit funcția de ministru al Apărării, în guvernele III și IV Angela Merkel (CDU).
Ursula von der Leyen s-a născut și a crescut la Bruxelles, Belgia, într-o familie de origine germană. Tatăl ei, Ernst Albrecht(d), a fost unul dintre primii funcționari publici europeni(d). A crescut cu două limbi materne, germană și franceză, și s-a mutat în Germania în 1971 când tatăl ei s-a implicat pe scena politică din acea țară. A absolvit London School of Economics în 1978, și în 1987 a obținut licența în medicină de la Școala Medicală din Hanovra. După ce s-a căsătorit cu colegul ei, medicul Heiko von der Leyen(d), a trăit patru ani în Statele Unite cu familia în anii 1990. La întoarcerea în Germania, s-a implicat în politica locală din regiunea Hanovra(d) pe la sfârșitul anilor 1990, și a fost ministru în guvernul Saxoniei Inferioare din 2003 până în 2005.
În 2005, a intrat în cabinetul federal, mai întâi ca ministru al familiei și tineretului(d) între 2005 și 2009, apoi ca ministru al muncii și problemelor sociale(d) între 2009 și 2013, și în cele din urmă ca ministru al apărării(d) între 2013 și 2019, fiind prima femeie ministru al apărării al Germaniei.[14] Când a părăsit funcția, era singurul ministru care făcuse permanent parte din guvern de când Angela Merkel devenise cancelar. A fost vice-lider al CDU între 2010 și 2019, și era privită ca una din principalele candidate la succesiunea lui Merkel în funcția de cancelar al Germaniei și favorită pentru secretariatul general al NATO după Jens Stoltenberg. Secretarul britanic pentru apărare Michael Fallon(d) o descria în 2019 ca „o prezență stelară” în comunitatea NATO și „lidera miniștrilor NATO de-a lungul a cinci ani.”[15] În 2023, era din nou considerată o favorită pentru preluarea acestui rol.[16]
La , von der Leyen a fost propusă Consiliului UE drept candidat la președinția Comisiei Europene[17][18] și a fost aleasă în această funcție de Parlamentul European;[19][a] a devenit prima femeie care a deținut această funcție. Ca președinte al Comisiei Europene, a abordat problema coordonării la nivelul Uniunii a efortului de limitare a efectelor pandemiei de COVID-19; cea a volumului mare de migrație cauzat de faptul că Uniunea este ținta principală a persoanelor care fug de persecuții, războaie și sărăcie din Africa și Orientul Mijlociu; și cea a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Studii
[modificare | modificare sursă]Între 1980 și 1987 a studiat medicina la Universitatea de Medicină din Hanovra (MHH). În 1987 și-a susținut examenul de stat și a primit aprobarea de practică medicală, profesând apoi în anii următori ca medic rezident la clinica de ginecologie a Universității de Medicină din Hanovra.
Are gradul de doctor în medicină, cu o teză despre Proteina C reactivă, obținut în 1991.
Activitate politică
[modificare | modificare sursă]În data de 2 iulie 2019 a fost nominalizată de Consiliul European pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. În data de 16 iulie 2019 a fost votată de Parlamentul European. Ursula von der Leyen este al doilea președinte german al Comisiei Europene, după Walter Hallstein (CDU), care a fost primul președinte al Comisiei Comunității Economice Europene.[21]
Comisia von der Leyen și-a început activitatea la 1 decembrie 2019, ca succesoare a comisiei Juncker.
Acuzația de plagiat al tezei de doctorat
[modificare | modificare sursă]La 27 septembrie 2015 site-ul VroniPlag Wiki a declarat că a găsit «paragrafe plagiate» în 27 de pagini din teza de doctorat în medicină din 1991 a Ursulei von der Leyen.[22] Senatul Universității de Medicină din Hanovra a decis în data de 9 martie 2016 că Ursula von der Leyen își poate păstra gradul de doctor în medicină, întrucât cele trei citări defectuoase sau inexacte nu afectează teza în ansamblul ei.[23]
Familie
[modificare | modificare sursă]Când locuiau la Bruxelles, sora ei mai mică, Benita-Eva, a murit la vârsta de unsprezece ani de cancer. Mai târziu, Ursula von der Leyen și-a amintit „neputința enormă a părinților mei” în perspectiva suferinței de cancer, pe care a citat-o în 2019 drept una dintre motivațiile ei pentru „preluarea conducerii în lupta împotriva cancerului” de către Comisia UE.[24]
Note explicative
[modificare | modificare sursă]- ^ Procesul de alegere a președintelui Comisiei Europene este descris în articolul 17(7) al Tratatului Uniunii Europene.[20]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ The Commissioners | 2019-2024 (în engleză), accesat în
- ^ Europa bloquea a los medios estatales de Rusia para frenar la "desinformación tóxica" (în spaniolă)
- ^ EU-Parlament bestätigt von der Leyen-Kommission 2019-2024 (în germană), Comisia Europeană,
- ^ basic data about the members of the Bundestag, accesat în
- ^ https://www.bmvg.de/portal/a/bmvg/start/ministerium/der_minister/ursula_von_der_leyen/!ut/p/z1/04_Sj9CPykssy0xPLMnMz0vMAfIjo8zinSx8QnyMLI2MQkxcXQ0cLcydAzxDPY0MTEz0wwkpiAJKG-AAjgb6wSmp-pFAM8xxm2GsH6wfpR-VlViWWKFXkF9UkpNaopeYDHKhfmRGYl5KTmpAfrIjRKAgN6LcoNxREQBbGVXh/dz/d5/L2dBISEvZ0FBIS9nQSEh/#Z7_B8LTL2922T4EE0A87CPIUI2043, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ basic data about the members of the Bundestag, accesat în
- ^ Ursula von der Leyen, Česko-Slovenská filmová databáze
- ^ Ursula von der Leyen, FemBio-Datenbank[*]
- ^ Ursula Von Der Leyen, GeneaStar
- ^ http://www.britannica.com/EBchecked/topic/2005334/Ursula-von-der-Leyen Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.nytimes.com/2010/01/18/world/europe/18iht-womenside.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://www.bundestag.de/bundestag/abgeordnete18/biografien/L/leyen_ursula/258710 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Arne Delfs (22 January 2014), "Merkel Succession Beckons After Von der Leyen's Defence Posting", Businessweek.
- ^ Fallon, Michael (). „Yes, Ursula von der Leyen is an EU federalist, but she knows she can't afford to alienate Britain”. The Telegraph. Arhivat din original
la – via www.telegraph.co.uk.
- ^ Barnes, Joe (). „Joe Biden pushes for Ursula von der Leyen to be Nato chief”. The Telegraph (în engleză). ISSN 0307-1235. Accesat în .
- ^ „First woman nominated to lead EU Commission”. BBC (în engleză). . Accesat în .
- ^ „EU leaders pick Germany's von der Leyen to lead Commission”. POLITICO. . Accesat în .
- ^ „MEPs back von der Leyen as EU Commission head”. BBC News. .
- ^ „Consolidated version of the Treaty on European Union – TITLE III: PROVISIONS ON THE INSTITUTIONS – Article 17”. eur-lex.europa.eu (în engleză). Official Journal of the European Union. Accesat în .
- ^ Merkel s-a abținut în cursul votului pentru desemnarea compatrioatei sale la conducerea Comisiei Europene Arhivat în , la Wayback Machine., agerpres.ro, 2 iulie 2019. Accesat la 3 iulie 2019.
- ^ German defence minister denies plagiarism, bbc.com, 27 septembrie 2015. Accesat la 2 iulie 2019.
- ^ Von der Leyen darf Doktortitel behalten Arhivat în , la Wayback Machine., Leipziger Volkszeitung, 9 martie 2016. Accesat la 2 iulie 2019.
- ^ Thorsten Maybaum: EU-Kommission Von der Leyen sagt Krebs den Kampf an, Deutsches Ärzteblatt 2019, Jahrgang 116, Heft 49 vom 6. Dezember 2019, Seite A2277, Link abgerufen am 15. Dezember 2019, 18:40 Uhr CEST
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- https://www.ursula-von-der-leyen.de/ Arhivat în , la Wayback Machine.
- https://www.bundestag.de/abgeordnete/biografien/L/leyen_ursula-521602
- https://web.archive.org/web/20211114103433/https://www.mediafax.ro/editorialistii/comentariu-adrian-onciu-musamalizarea-dosarului-pfizer-ursula-de-36-miliarde-dolari-20341322
| |
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (1958–1967) | |
Comisia Comunității Economice (1958–1967) | |
Comisia Comunităților (1967–2009) | |
Comisia (2009–prezent) | |
