Comuna Scurtu Mare, Teleorman
| Scurtu Mare | |
| — comună — | |
 | |
  Scurtu Mare Scurtu Mare (România) | |
| Coordonate: 44°20′32″N 25°16′12″E / 44.34222°N 25.27000°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Teleorman |
| SIRUTA | 154068 |
| Reședință | Scurtu Mare |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Scurtu Mare[*] | Ilie-Costel Lăzărescu[*][1] (PSD, ) |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.395 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 147320 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Scurtu Mare este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Albeni, Drăcești, Negrilești, Scurtu Mare (reședința), Scurtu-Slăvești și Valea Poștei.[2]
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Scurtu Mare
Români (86,59%)
Alte etnii (13,41%)
Componența confesională a comunei Scurtu Mare
Ortodocși (84,87%)
Alte religii (0,72%)
Necunoscută (14,41%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Scurtu Mare se ridică la 1.395 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.838 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,59%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,87%), iar pentru 14,41% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Glavaciocul al județului Vlașca, fiind alcătuită din satele Drăcești, Negrilești, Scurtu Mare și Scurtu-Slăvești, cu o populație de moșneni. În comună funcționa două școli mixte și trei biserici.[6]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceiași plasă, cu o populație de 2783 de locuitori, în satele Drăcești, Negrilești, Scurtu Mare, Scurtu-Slăvești și Valea Poștei.[7]
În anul 1950, comunele au trecut în administrația raionului Videle al regiunii Teleorman, raion care, doi ani mai târziu, a fost inclus în regiunea București.
În anul 1968, comuna a fost transferată la județul Teleorman, în actuala structură.[8]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Scurtu Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ilie-Costel Lăzărescu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 3 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | ||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]- Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva”, sat Drăcești. Localizare: În centrul satului. Datare: 1805
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Scurtu, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 363.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Scurtu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 814.
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
