Sari la conținut

Comuna Scurtu Mare, Teleorman

44°20′32″N 25°16′12″E (Comuna Scurtu Mare, Teleorman) / 44.34222°N 25.27000°E44.34222; 25.27000
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Scurtu Mare
—  comună  —

Scurtu Mare se află în România
Scurtu Mare
Scurtu Mare
Scurtu Mare (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°20′32″N 25°16′12″E ({{PAGENAME}}) / 44.34222°N 25.27000°E44.34222; 25.27000

Țară România
Județ Teleorman

SIRUTA154068

ReședințăScurtu Mare
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Scurtu Mare[*]Ilie-Costel Lăzărescu[*][1] (PSD, )

Populație (2021)
 - Total1.395 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal147320

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Scurtu Mare este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Albeni, Drăcești, Negrilești, Scurtu Mare (reședința), Scurtu-Slăvești și Valea Poștei.[2]




Componența etnică a comunei Scurtu Mare

     Români (86,59%)

     Alte etnii (13,41%)




Componența confesională a comunei Scurtu Mare

     Ortodocși (84,87%)

     Alte religii (0,72%)

     Necunoscută (14,41%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Scurtu Mare se ridică la 1.395 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.838 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,59%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,87%), iar pentru 14,41% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Glavaciocul al județului Vlașca, fiind alcătuită din satele Drăcești, Negrilești, Scurtu Mare și Scurtu-Slăvești, cu o populație de moșneni. În comună funcționa două școli mixte și trei biserici.[6]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceiași plasă, cu o populație de 2783 de locuitori, în satele Drăcești, Negrilești, Scurtu Mare, Scurtu-Slăvești și Valea Poștei.[7]

În anul 1950, comunele au trecut în administrația raionului Videle al regiunii Teleorman, raion care, doi ani mai târziu, a fost inclus în regiunea București.

În anul 1968, comuna a fost transferată la județul Teleorman, în actuala structură.[8]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Scurtu Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ilie-Costel Lăzărescu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Alianța pentru Unirea Românilor3     
Partidul Național Liberal2     
Partidul Mișcarea Populară1     

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
  • Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva”, sat Drăcești. Localizare: În centrul satului. Datare: 1805
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (). „Scurtu, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 363. 
  7. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Scurtu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 814. 
  8. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .