Comuna Botoroaga, Teleorman
| Botoroaga | |
| — comună — | |
 Botoroaga (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 44°8′42″N 25°33′28″E / 44.14500°N 25.55778°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Teleorman |
| SIRUTA | 152172 |
| Reședință | Botoroaga |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Botoroaga[*] | Gheorghiță Ivan-Parpală[*][1] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 101,61 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.588 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 147025 |
| Prezență online | |
| http://www.botoroaga.ro/ GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Botoroaga (numită anterior Ion Gheorghe Duca și Hodoroaga) este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Botoroaga (reședința), Călugăru, Târnava, Tunari și Valea Cireșului.[2]
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca și era format numai din satul Botoroaga, cu o populație de 490 de locuitori. În comună exista o școală mixtă și o biserică.[3] În aceiași plasă mai funcționa și comuna Târnava de Jos, care era alcătuită din satele Comoara, Dandara, Târnava de Jos și Tunari, cu o populație de 2010 de locuitori. În comună exista o școală mixtă și o biserică.[4] La acea vreme, satul Călugăru era parte a comunei Flămânda (actualmente comuna Moșteni).[5]
În Anuarul Socec din 1925, satul Botoroaga apare ca parte a comunei Târnavele, care făcea parte din aceiași plasă, și avea o populație de 4963 de locuitori (în satele Comoara, Târnava de Sus, Târnava de Jos, Botoroaga și Tunari).[6]
În anul 1931, după o reorganizare administrativ-teritorială, satele Botoroaga și Văceni s-au desprins de comuna Târnavele, formându-se comuna Botoroaga.[7] Comuna Târnavele a primit denumirea de Târnava și era împărțită în satele Tunari și Târnava,[7]iar comuna Călugăru s-a desprins de comuna Flămânda, formându-și o comună de sine-stătătoare.[7]
În anul 1950, comuna a trecut în administrația raionului Drăgănești-Vlașca, al regiunii Teleorman, raion care, doi ani mai târziu, a fost inclus în regiunea București. În timp, comuna Târnava a fost desființată și inclusă în comuna Botoroaga. Satele Comoara și Văceni au trecut în timp la comuna Drăgănești-Vlașca, iar în anul 1964, comuna Călugăru a primt numele de Stejaru.[8]
În anul 1968, comuna a trecut la județul Teleorman având componența actuală, comuna Stejarul fiind desființată și alipită comunei Botoroaga.[9][10] După prăbușirea regimului comunist, satul Stejaru și-a recăpătat numele de Călugăru.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Botoroaga
Români (91,48%)
Alte etnii (8,52%)
Componența confesională a comunei Botoroaga
Ortodocși (91,41%)
Alte religii (0,44%)
Necunoscută (8,15%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Botoroaga se ridică la 4.588 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.899 de locuitori.[11] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,48%).[12] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,41%), iar pentru 8,15% nu se cunoaște apartenența confesională.[13]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Botoroaga este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Gheorghiță Ivan-Parpală[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||||
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Gheorghe Mulțescu (1951 - 2024), fotbalist, antrenor;
- Vasile Zidaru (n. 1961), interpret de muzică populară;
- Daniel Neaga (n. 1965), rugbist.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Tîrnava de Sus (sau Botoroaga), com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 625.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Tîrnava de Jos, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 625.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Flămînda, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 383.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Târnavele”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 802.
- ^ a b c „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 470. . Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; numele "tablou_1931" este definit de mai multe ori cu conținut diferit - ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Bibliografie suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Botoroaga-Teleorman File de istorie,de Ion Al.Stanescu,Editura Tiparg,2011
