Comuna Ceptura, Prahova
Ceptura | |||
— comună — | |||
| |||
Poziția geografică | |||
Coordonate: 45°00′47″N 26°19′51″E / 45.01306°N 26.33083°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Prahova | ||
SIRUTA | 132510 | ||
Reședință | Ceptura de Jos | ||
Componență | |||
Guvernare | |||
- primar al comunei Ceptura[*] | Vasile George Stanciu[*][1] (PSD, octombrie 2020) | ||
Suprafață | |||
- Total | 47,05 km² | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 4.019 locuitori | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 107125 | ||
Prezență online | |||
site web oficial GeoNames | |||
Amplasarea în cadrul județului | |||
Modifică date / text |
Ceptura este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Ceptura de Jos (reședința), Ceptura de Sus, Malu Roșu, Rotari și Șoimești.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna Ceptura este situată pe pantele sudice ale Subcarpaților Curburii, în partea prahoveană a podgoriilor Dealu Mare. Satul Ceptura de Jos este locul intersecției între șoselele județene DJ102K (ce o leagă de Urlați spre vest și de Fântânele, Vadu Săpat și Mizil spre est), și DJ102N, care o leagă spre nord de Gornet-Cricov și spre sud de Colceag (unde se intersectează cu DN1B și se termină în DN1D).[2]
Paralela 45 nord trece prin această localitate.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ceptura se ridică la 4.019 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.717 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,03%), iar pentru 11,89% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,72%), cu o minoritate de penticostali (1,57%), iar pentru 12,19% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Ceptura este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile George Stanciu[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 9 | ||||||||||
Partidul Național Liberal | 3 | ||||||||||
Partidul România în Acțiune | 1 |
Istoric
[modificare | modificare sursă]Ceptura a făcut parte din județul Saac, până la desființarea acestuia în anul 1847.[7] La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se afla în plasa Cricovul din județul Prahova, având 6 cătune (cele actuale, plus Valea Gardului, sat absorbit între timp de cel de reședință). Populația totală era de 2338 de locuitori, iar comuna avea o școală de la 1848, frecventată de 151 de copii, și 5 biserici (3 în Ceptura de Sus și de Jos, câte unul în Șoimești și Rotari), plus un mic schit ce aparținea mănăstirii Căldărușani.[8]
În perioada 1925, comuna avea deja actuala componență, făcând parte din aceeași plasă.[9] Temporar, în 1931, i-a fost arondat și satul Bozieni, sat aproape dispărut, aflat pe teritoriul comunei vecine Fântânele.[10]
În 1950, ea a trecut la raionul Urlați al regiunii Prahova, și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968 a redevenit parte a județului Prahova, reînființat.[11][12]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]Șapte obiective din comuna Ceptura sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de „sub arie” (satul Ceptura de Jos), cu așezări din neolitic și perioada Latène; așezarea din neoliticul timpuriu din „Vârful Râpei”; situl din „locul lui Dăncescu”, cuprinzând o așezare din perioada Latène și necropole din secolele al V-lea–al VII-lea și din secolul al XVI-lea, ultimele două aflate în satul Ceptura de Sus; și situl de „la Merez” (zona satului Șoimești), cuprinzând două așezări fortificate din Epoca Bronzului, aparținând respectiv culturilor Tei și Glina.
Casa Lina Bărbuceanu (începutul secolului al XIX-lea) din satul Ceptura de Jos este clasificată ca monument de arhitectură. Celelalte două obiective sunt monumente memoriale sau funerare: un ansamblu de două cruci de pomenire (1692 și 1836) din incinta bisericii „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva” din Ceptura de Jos; și o altă cruce de pomenire aflată pe culmea unui deal din Valea Bălana din zona aceluiași sat.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Ceptura, Prahova (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Ecaterina Hangan, Contribuție la monografia județului Saac, în: „Hrisoave prahovene”, a doua sesiune de comunicări, 15-17 decembrie 1969, Ploiești, pag. 23.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Ceptura, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 317–318.
- ^ „Comuna Ceptura în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 210,214. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
|