Comuna Valea Călugărească, Prahova
| Valea Călugărească | |||
| — comună — | |||
 Primăria comunei Valea Călugărească | |||
| |||
  Valea Călugărească Valea Călugărească (România) | |||
| Coordonate: 44°57′44″N 26°8′49″E / 44.96222°N 26.14694°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Prahova | ||
| SIRUTA | 135949 | ||
| Reședință | Valea Călugărească | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Valea Călugărească[*] | Ioana Neagu[*][1] (PNL, octombrie 2020) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 54,17 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 10.096 locuitori | ||
| - Rezultate provizorii 2011 | ▼ 10337 locuitori locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 107620 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Valea Călugărească este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Arva, Coslegi, Dârvari, Pantazi, Rachieri, Radila, Schiau, Valea Călugărească (reședința), Valea Largă, Valea Mantei, Valea Nicovani, Valea Poienii, Valea Popii, Valea Ursoii și Vârfurile.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna este așezată pe malul stâng al râului Teleajen, în zona cursului său inferior, partea de nord urcând pe niște dealuri de circa 300–400 m. Satul de reședință se întinde de-a lungul șoselei DN1B (care leagă orașele Ploiești și Buzău), multe dintre satele sale (denumite Valea-) întinzându-se de-a lungul unor văi către aceste dealuri, în a căror zonă înaltă se află satele Vârfurile și Schiau. Restul satelor, Arva, Rachieri, Pantazi, Dârvari, Coslegi și Radila, se află în zona de câmpie din sud. La Valea Călugărească, din acest drum se ramifică DJ101F, care duce spre sud către Dumbrava și Drăgănești.[2] Prin comună trece, pe la sud de satul de reședință, și calea ferată Ploiești–Buzău, pe care este deservită de stația Valea Călugărească.
Este recunoscută pentru podgoriile sale de vii, făcând parte dintre localitățile pe unde trece Drumul Vinului, un traseu rutier turistic ce leagă mai multe localități din zona podgoriilor Dealul Mare și a celor din împrejurimi. În fiecare an, la sfârșitul lunii septembrie, în localitatea de reședință are loc un festival al vinului.[3]
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Valea Călugărească
Români (92,93%)
Alte etnii (0,12%)
Necunoscută (6,95%)
Componența confesională a comunei Valea Călugărească
Ortodocși (91,73%)
Alte religii (0,66%)
Necunoscută (7,61%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Valea Călugărească se ridică la 10.096 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.657 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,93%), iar pentru 6,95% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,73%), iar pentru 7,61% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Valea Călugărească este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ioana Neagu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 11 | ||||||||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | ||||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | ||||||||||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era arondată plășii Cricovul din județul Prahova, fiind formată din 11 sate (Arsa, Dosurile, Rachieri, Scheaul, Valea-Călugărească, Valea-Largă, Valea-Meilor, Valea-Nicovani, Valea-Poenei, Valea-Popei și Valea-Ursoaei). În comună funcționa o școală deschisă în 1872 (într-un local donat de Vasile Paapa în 1887).[8] Pe teritoriul actual al comunei, tot în plasa Cricovul, mai era organizată atunci o comună, denumită Coșlegi, formată din satul de reședință, Coșlegi, și satele Dârvari, Radila și Pantazi, totalizând 1087 de locuitori care se ocupau în principal cu agricultura, desfăcându-și produsele la Ploiești. În comuna Coșlegi funcționau 2 mori de apă, o școală deschisă în 1871, frecventată de 35 de elevi (din care 8 fete) și 4 biserici — una în Pantazi (reparată în 1871), una în Radila (reparată în 1892), una în Dârvari (fondată în 1824) și una în Coșlegi (fondată în 1826 de banul Constantin Bălăceanu).[9] În perioada interbelică, comuna Coșlegi s-a regăsit în plasa Drăgănești,[10] în vreme ce comuna Valea Călugărească — în plasa Cricov[11] și apoi în plasa Urlați.[12]
În 1950, cele două comune au fost incluse în orașul regional Ploiești, reședința regiunii Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Coșlegi s-a desființat, fiind inclusă în comuna Valea Călugărească, arondată județului Prahova, reînființat.[13][14]
În perioada comunistă, în localitate s-a înființat o fabrică de fosfați. Activitatea ei s-a încheiat în 1997, iar acum este o ruină.
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]Singurul obiectiv din comuna Valea Călugărească inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local este situl arheologic din livada Grupului Școlar Agricol, unde s-au găsit urmele unei așezări din perioada Halstatt.
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Grigore P. Cantilli (1839 - 1906), general care s-a remarcat în Războiul de Independență din anii 1877–1878.
- Aurelian Mortoiu (1931 - 2010), general în cadrul Securității din perioada comunistă.
- Alexandru Țibulcă (n. 1937), deputat PSD în perioada 2000-2004.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Valea Călugărească, Prahova (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Roxana Tănase (). „Branduri turistice prahovene, promovate peste hotare”. Telegraful de Prahova.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Valea-Călugărească, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 706.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Coșlegiul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 669–670.
- ^ „Comuna Coșlegi în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Comuna Valea Călugărească în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ Gusti, Dimitrie. „Județul Prahova în Enciclopedia României din 1938, vol. II”. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
| |||||||||||