Bucureștiul îi datorează Amiralului Urseanu un Observator Astronomic.
Amiralul Urseanu trăit între anii 1848-1926 și a fost unul din personajele cheie ale marinei Române.
A făcut studiile la Liceul “Sfântul Sava” din București și a devenit militar, dedicându-se cu tot sufletul artei navale. Trimis în Franța, a fost admis în Școala Navală din Brest, unde a fost îmbarcat pe nava-școală “Borde”.
A fost apoi îmbarcat pe nava “Jean Bart”, școala de aplicații a marinei franceze, cu care a vizitat insula Sfânta Elena, Capul Bunei Speranțe și portul Rio de Janeiro.
După înapoierea in tara, in timpul războiului din 1877, având gradul de căpitan, a primit misiunea de a instala Bateria nr. 6 “Renașterea” din regiunea Calafat, destinata sa oprească debarcarea turcilor pe malul romanesc; a luptat victorios contra Vidinului.
După terminarea războiului din 1877 – 1878, in vederea constituirii unei marine puternice, comandorul Urseanu a fost însărcinat sa supravegheze construcția unor nave militare comandate la șantierele navale din Londra, printre care si celebrul bric “Mircea” al cărui comandant a fost.
Casa Amiralului Urseanu a fost donată orașului de văduva acestuia în anul 1926. În 1950 observatorul astronomic a fost deschis pentru public, ca instrument principal folosindu-se luneta instalată de amiralul Urseanu în 1910.
Amiralul Vasile Urseanu a fost unul dintre fondatorii primei Societăți Naționale de Navigație Maritima, fiind ales membru in Consiliul de Administrație al acestei societăți.
Amiralul Urseanu a fost o personalitate marcantă a marinei române dar și un susținător al mișcării de astronomie de amatori din București.
A devenit membru și președinte al Societății Astronomice Române Camille Flamarion pe 27 ianuarie 1908, când prezidează prima adunare generala a Societății, în prezenta a circa 30 de persoane.
Iată ce se scria în revista de astronomie Orion, numărul din mai 1908:
Intr-o scurta nota a revistei “Orion” nr.9, din mai 1908, se spune: “In ultima sedinta a Comitetului acestei societati, d.contra-amiral Urseanu, presedinte, a comunicat ca “de asupra unei cladiri noui a d-sale, va aseza o cupola astronomica, inzestrata cu o luneta. D-sa va pune acest mic observator la dispozitia membrilor societatei pina cind societatea va avea observatorul sau propriu”. Dupa circa un an de la aceasta nota, iata alta – referitoare la aceeasi problema – in “Orion” nr.15-16 din 1909 (pag. 155): “Observatorul Societatei Astronomice Romine: D. Contra-amiral Urseanu, presedintele Societatei astronomice romine si-a tinut cuvintul dat si a ridicat pe bulevardul Coltei un frumos observator astronomic. In acelasi timp a comandat la Zeiss, o cupola astronomica si o luneta de 200 milimetri obiectiv, cu toate accesoriile. O asemenea luneta, si mai cu seama de la fabrica Zeiss, este o luneta excelenta pentru observatiuni chiar mai grele.
Unul dintre oamenii care l-au cunoscut direct pe Amiralul Urseanu îi citează pe acesta:
Cei care mai traiesc, si l-au cunoscut indeaproape pe omenosul si modestul amiral, povestesc cum nopti in sir astronomul scruta cerul cu luneta sa. “… mi-am construit casa in forma de yacht, cu cupola de observator, ca in acelasi timp cind fac observatii cu luneta pe bolta cereasca, sa am senzatia ca plutesc si pe mare…” povestea mecanicul Spiridon Popescu despre acel om blind, popular, cu barba frumos ingrijita, in uniforma impecabila de amiral pe care o imbraca in zilele de sarbatoare si in plimbarile pe care le facea cu sotia sa la soseaua Kiseleff.
Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” funcționează și azi, la peste 110 ani după deschiderea acestuia ca observator astronomic privat.
Vă invităm să citiți două materiale ample despre Amiralul Urseanu.