Trisquel GNU/Linux
Trisquel | |
Interfața Trisquel 9.0 Etiona | |
Dezvoltator | Comunitatea Trisquel și Firma Sognus |
---|---|
Familie SO | GNU/Linux |
Model surse | Programe libere |
Dată lansare inițială | [1][2] |
Ultima versiune stabilă | 10.0[3] din 02/01/2022[4] |
Repozitor | gitlab.trisquel.org/trisquel/ |
Metodă de actualizare | APT |
Gestionar de pachete | dpkg |
Platforme suportate | x86, AMD64 |
Tip de nucleu | Monolitic |
Interfață implicită | MATE |
Licență | Licențe libere, în principal GNU GPL |
Prezență online | |
trisquel.info | |
Modifică date / text |
Trisquel GNU/Linux este o distribuție GNU/Linux ce folosește o variantă complet liberă a nucleului Linux, distribuită de proiectul Linux-libre. Scopul principal al acestui proiect este producerea unui sistem de operare construit în totalitate din programe libere („liber” se referă la libertatea de utilizare, modificare și distribuire, certificată prin licență) care să fie ușor de folosit, complet și bine tradus.
Numele proiectului Trisquel vine de la simbolul celtic triscel, care este format din trei picioare de om îndoite sau, mai general, din trei spirale interconectate. Această siglă descrie un triscel realizat din uniunea a trei spirale de Debian, în semn de recunoaștere pentru proiectul pe care se bazează.
Proiectul a început în 2004 cu sprijinul Universității din Vigo și a fost anunțat oficial în aprilie 2005 într-un eveniment la care Richard Stallman, fondatorul proiectului GNU, a participat în calitate de invitat de onoare.[5] Inițial dezvoltată ca distribuție bazată pe Debian, începând cu versiunea 2.0 apărută în vara lui 2008 depozitele de pachete au fost schimbate cu cele de la Ubuntu. Proiectul găzduiește propriile sale depozite care sunt derivate din cel prinicpal și cel universal de la Ubuntu, cu toate programele proprietare excluse. Printre diferențe se regăsesc ștergerea pachetelor non-libere, înlocuirea nucleului Linux cu varianta Linux-libre ce nu conține binare fără cod sursă și adăugarea unor alte pachete.
Din 11 decembrie 2008, Trisquel GNU/Linux a fost inclus de Fundația Programelor Libere în lista de distribuții GNU/Linux libere[6] disponibilă pe pagina GNU, după un mai lung proces de verificare derulat pentru a se asigura că echipa de dezvoltare și comunitatea proiectului Trisquel sunt devotate promovării și distribuirii programelor libere în procent de 100%.
Diferențele față de Ubuntu
[modificare | modificare sursă]Diferența principală este filtrul strict pe care Trisquel îl aplică pachetelor de programe care pot fi distribuite, astfel respectând regula Fundației Programelor Libere care specifică excluderea programelor non-libere care încalcă cele patru libertăți ale utilizatorului. Acest angajament duce la ștergerea binarelor fără cod sursă din depozite și de asemenea, la refuzul de a oferi asistență pe forumuri sau în documentație pentru programele non-libere.
Din punct de vedere practic, schimbările se observă la grupul de programe preinstalate, configurarea non-standard a interfeței care folosește o singură bară de aplicații în locul setărilor implicite de la GNOME și creațiile artistice originale, bazate pe principii de simplitate și eleganță. De asemenea, de la versiunea 3.5, XFS este sistemul de fișiere implicit pentru directorul de acasă și ext4 este implicit pentru restul partițiilor, din motive ce țin de performanță.
Versiuni
[modificare | modificare sursă]În acest moment sunt șase versiuni diferite de sistem:
- 2.x Robur, cu asistență pe termen lung (ATL)
- 3.x Dwyn, cu asistență pe termen scurt (ATS)
- 3.5.x Awen, ATL
- 4.x Taranis, ATS
- 4.5.x Slaine, ATL - bazată pe Ubuntu 10.10 [7]
- 5.x Dagda, ATL - bazată pe Ubuntu 11.04 [8]
Toate versiunile includ aceste programe obișnuite:
- nucleul Linux-libre: 2.6.24 în Robur, 2.6.28 în Dwyn, 2.6.31 în Awen, 2.6.32 în Taranis, 2.6.35 în Slaine și 2.6.38 în Dagda.
- mediul grafic GNOME: 2.22 în Robur, 2.26 în Dwyn, 2.28 în Awen, 2.30 în Taranis, 2.32 în Slaine și 2.32 în Dagda.
- O variantă de Mozilla Firefox care niciodată nu sugerează extensii non-libere și nu include creații artistice sau nume cu marca înregistrată.
Ediții cu asistență pe termen lung
[modificare | modificare sursă]Sunt disponibile pentru descărcare trei ediții cu asistență pe termen lung. Cea denumită simplu, Trisquel este destinată utilizării acasă și folosirii personale. Ediția Trisquel Edu este recomandată în laboratoarele școlilor, în timp ce Trisquel Pro este pentru afaceri mici. Toate acestea sunt disponibile sub formă de imagini iso în variantele pe 32, respectiv 64 de biți ce pot fi înregistrate pe discuri compacte normale (CD), cu excepția ediției profesioniste, care trebuie înregistrată pe un disc video (DVD), datorită dimensiunilor mari.
Trisquel
[modificare | modificare sursă]Ediția principală a distribuției este destinată utilizării acasă și include programe de rețea, multimedia, grafică, o suită de aplicații de birou și jocuri. Include și o aplicație multimedia care poate să redea automat discuri video digitale și majoritatea formatelor video și audio.
Trisquel Edu
[modificare | modificare sursă]Pe 21 septembrie 2008 a fost publicată prima versiune-candidat pentru această unealtă educațională. S-a bazat pe experiența anterioară a proiectul în sistemmul educațional (datorită originii sale de proiect sponsorizat de universitate, versiunile inițiale de Trisquel au inlcus o mulțime de aplicații științifice, inginerești și pentru predare) și include tehnologii de folosit în școli, ca LTSP și sistemul de administrare a clasei de curs iTALC. De asemenea, are suport pentru tablele albe digitale economice ce folosesc un proiector LCD, o telecomandă Nintendo și programe libere adaptate să înlocuiască dispozitivele costisitoare.
Trisquel Pro
[modificare | modificare sursă]Trisquel Pro este un sistem de operare creat pentru a fi folosit în derularea unor afaceri mici. Conține o mulțime de programe de gestiune, printre care Abanq, OpenbravoPOS și GNUCash. Este orientat în special pe piața spaniolă, și de aceea include programe de contabilitate adaptate pentru sistemul de taxe spaniol, dar majoritatea programelor incluse pot fi folosite oriunde în lume. Colecția de aplicații mai include o unealtă grafică pentru administrarea paravanului, un antivirus pentru scanarea partițiilor de Windows și aplicațiilor emulate cu Wine, împreună cu un sistem automat de realizare a copiilor de siguranță. A fost lansat oficial la evenimentul internațional de multimedia și comunicații SIMO în noiembrie 2007.[9]
Alte ediții
[modificare | modificare sursă]Trisquel 4.1-Sugar
[modificare | modificare sursă]Trisquel 4.1-sugar este o ediție de Trisquel 4.1 bazată pe Ubuntu 10.10 cu mediul grafic Sugar (ro. zahăr) și sugar-sweets 0.88.1. Sugar este o colecție de aplicații educaționale și colaborative dezvoltate de voluntarii și susținătorii Laboratoarelor Sugar și instalate pe sistemele proiectului „One Laptop Per Child” (ro. un portabil pentru fiecare copil).
Trisquel Mini
[modificare | modificare sursă]Trisquel Mini este o alternativă la distribuția principală de Trisquel, destinată mini-portabilelor și calculatoarelor vechi.[10] Acest sistem de operare folosește un mediu grafic cu consum redus numit LXDE, alternativă la mediile mai folosite, cum sunt GNOME și KDE.
Trisquel Gamer
[modificare | modificare sursă]Trisquel Gamer este o ediție independentă dezvoltată de David Zaragoza. Este plină cu jocuri și poate fi lansată de pe un disc video sau memorie USB. [11] Deși există multe astfel de distribuții, Trisquel Gamer se deosebește de celelalte prin faptul că împărtășește aceeași politică fermă de a include 100% programe libere.
Instalarea
[modificare | modificare sursă]Trisquel poate fi instalat pe un disc fix folosind instalatorul grafic selectat la pornire sau poate fi lansat direct de pe disc.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ https://trisquel.info/en/users/quidam, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ https://quidam.cc/projects-portfolio, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ „Anunțul de lansare a versiunii Trisquel 10.0”.
- ^ https://trisquel.info/en/download. Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ „Richard Stallman, apărătorul programelor libere, uimește universitatea” (în spaniolă). La voz de Galicia. Accesat în .
- ^ „Lista distribuțiilor GNU/Linux libere”. Proiectul GNU. Accesat în . Text " Lista distribuțiilor GNU/Linux libere " ignorat (ajutor)
- ^ „Trisquel 4.5 "Slaine" a fost lansat” (în engleză). Proiectul Trisquel.
- ^ „Imaginile alfa de Trisquel 5.0 LTS sunt gata de testat” (în engleză). Proiectul Trisquel.
- ^ „SIMO 2007, p.6” (PDF) (în spaniolă). El País. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Trisquel Mini” (în engleză). Proiectul Trisquel. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Trisquel Gamer DVD” (în engleză). Proiectul Trisquel.