Sari la conținut

Pangolin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pangolin
Fosilă: paleocen–prezent
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Subclasă: Theria
Infraclasă: Eutheria
Supraordin: Ferae
(neclasificat): Placentalia
Ordin: Pholidota
Weber, 1904
Familie: Manidae
Gray, 1821
Familii
Arealul speciilor actuale de pangolini

      Specii din Asia      Manis crassicaudata      Manis pentadactyla      Manis javanica      Manis culionensis


Specii din Africa      Smutsia temminckii      Phataginus tricuspis      Smutsia gigantea      Phataginus tetradactyla

Pangolinii (numiți și furnicari solzoși) sau folidotele (Pholidota) este un ordin de mamifere placentare nocturne lipsite de dinți, cu corpul lung, acoperit cu solzi cornoși care se îmbină întocmai ca țiglele de pe acoperiș, botul alungit, coadă foarte lungă, limba lungă protractilă și foarte lipicioasă, cu ajutorul căreia adună furnicile și termitele. Picioarele pangolinilor sunt înarmate cu gheare puternice și încovoiate ca niște căngi, cu care pot săpa mușuroaiele furnicilor și termitelor cu care se hrănesc. Membrele anterioare sunt slab dezvoltate față de cele posterioare și, de multe ori, pangolinii se deplasează numai pe membrele posterioare. Stomacul este format dintr-un singur compartiment; epiteliul ce-l căptușește este cornificat, iar pereții săi în regiunea pilorică cuprind o musculatură puternică, care împreună cu epiteliul cornificat constituie un aparat triturator, unde corpul chitinos al insectelor este sfărâmat și apoi este amestecat cu sucurile digestive, înlocuind astfel dinții care lipsesc. Sunt cunoscute 8 specii actuale grupate în 3-4 genuri (sau subgenuri) răspândite în sud-estul Asiei și în Africa tropicală și mai multe specii fosile, incluse în familia manide (Manidae), ordinul folidote (Pholidota). Unele specii sunt arboricole, altele terestre. Reproducerea are loc o singură dată pe an, femelele nasc câte un singur pui (rareori doi), pe care mama îl poartă cățărat pe spate sau agățat pe pântece sau la baza cozii. Denumirea de pangolin provine din cuvântul malaiezian panggoling care înseamnă încolăcire, deoarece pangolinii când se simt amenințați, se încolăcesc ca o minge sau emit o secreție odorantă. Pangolinii au devenit rari deoarece localnicii îi vânează pentru carne, iar solzii lor sunt utilizați la ornarea obiectelor de artizanat și prepararea unor medicamente tradiționale cu rol stimulator.[1][2][3][4][5]

Specii actuale

[modificare | modificare sursă]

În prezent trăiec 8 specii, 4 în Africa și 4 în Asia:[1][6][7]

  • Ordinul Pholidota Weber, 1904 = Folidote
  • Familia Manidae Gray, 1821 = Manide
  • Subfamilia Maninae Gray 1821 = Pangolini asiatici, Manine
  • Genul Manis Linnaeus, 1758
  • Subgenul Manis Linnaeus, 1758
  • Specia Manis crassicaudata E. Geoffroy, 1803 = Pangolinul indian, răspândit în Pakistan, India și China, iar la sud, până în Sri Lanka;
  • Specia Manis pentadactyla Linnaeus, 1758 = Pangolinul chinezesc, răspândit în Nepal și China.
  • Subgenul Paramanis Pocock, 1824
  • Specia Manis culionensis (Paramanis culionensis) de Elera, 1915 = Pangolinul filipinez, răspândit în Filipine
  • Specia Manis javanica (Paramanis javanica) Desmarest, 1822 = Pangolinul de Java, răspîndit în Birmania, Thailanda, Vietnam, Sumatera, Jawa, Kalimantan și insulele învecinate;
  • Subfamilia Smutsiinae Gray 1873 = Pangolini africani, Smutsiine
  • Subgenul Smutsia Gray, 1865
  • Specia Smutsia gigantea (Manis gigantea) Illiger, 1815 = Pangolinul gigant, răspândit în vestul și centrul Africii
  • Specia Smutsia temminckii (Manis temminckii) Smuts, 1832 = Pangolinul de stepă, răspândit în estul și sudul Africii
  • Subgenul Uromanis Pocock, 1924
  • Specia Phataginus tetradactyla (Manis tetradactyla, Uromanis tetradactyla) Linnaeus, 1766 = Pangolinul cu coadă lungă, răspândit în vestul și centrul Africii
  • Subgenul Phataginus Rafinesque, 1821
  • Specia Phataginus tricuspis (Manis tricuspis) Rafinesque, 1821 = Pangolinul de copac, răspândit în vestul și centrul Africii
  1. ^ a b Dumitru Murariu. Din lumea mamiferelor. Volumul I - Mamifere terestre. Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1988.
  2. ^ Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor coordonator: Prof. Dr. Doc. Al. V. Grossu. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967
  3. ^ Victor Pop. Zoologia vertebratelor. Vol. II. Fasc. 2, Mamiferele. Editura Didactică și Pedagogică. București, 1962.
  4. ^ S. P. Naumov. Zoologia vertebratelor. Editura Agro-Silvică de Stat, București 1954
  5. ^ Enciclopedia Universală Britannica. Volumul 11. Editura Litera, București 2011
  6. ^ Wilson, D. E. & Reeder, D. M. (editors). 2005. Mammal Species of the World. A Taxonomic and Geographic Reference (3rd ed). Manidae
  7. ^ Mikko's Phylogeny Archive. Manidae – Recent pangolins

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pangolin
Wikispecies
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Pangolin