Gliptoteca din München
Glyptothek (München) / Gliptoteca din München | |
Înființat | 1830 |
---|---|
Locația | München, Bavaria, Germania Königsplatz, 80333 München |
Mărimea colecției | sculpturi, mozaicuri din epocile clasice (greacă și romană) |
Fondator | Ludovic I al Bavariei |
Director | Florian Knauß[*][1] |
Prezență online | |
[1] | |
Modifică date / text |
Gliptoteca de la München (în germană Glyptothek (München)) este unul dintre cele mai faimoase muzee germane.
Istoric și arhitectură
[modificare | modificare sursă]Edificiul a fost realizat începând cu anul 1815 de arhitectul german Leo von Klenze pe baza schițelor lui Karl von Fischer. Se găsește în Königsplatz[2] și este o clădire de prestigiu în stil neoclasic. Promotorul construcției edificiului a fost viitorul rege Ludovic I, care voia să dea o nouă sistematizare orașului-capitală, îndeosebi pieței publice - Königsplatz - care se năștea în fața palatului său regal. Porticul a fost realizat în stil ionic, iar fațada cuprinde 18 nișe care conțin opere originale. Muzeul a fost inaugurat în anul1830.
Edificiul muzeului a suferit distrugeri importante în cursul celui de-al Doilea Război Mondial; a fost redeschis publicului în anul 1972.
Colecții
[modificare | modificare sursă]Sculpturi, mozaicuri, reliefuri din epoca clasică (artă greacă, începând cu epoca arhaică și artă romană târzie). Piesele cele mai importante din această colecție sunt, cu siguranță, cele arhaice provenind din templul Atena Afaia[3] de la Egina, circa 500 î.Hr., Faunul Barberini[4], circa 220 î.Hr. și Alexandru Rondanini, circa 338 î.Hr.
Operele sunt repartizate în patru secțiuni istorice: trei secțiuni grecești și o secțiune romană:
Majoritatea lucrărilor din această perioadă sunt statui grecești timpurii, reprezentări de tineri: tânăr din Attica, cca. 540 î.Hr., Apollo (aproximativ 560 î.Hr.), Aeginetans (sculpturile de fronton de la Templul Afaia din Egina, circa 500 î.Hr.).
Printre cele mai faimoase opere din epoca clasică greacă, aflate în Gliptotecă, amintim Portretul lui Homer (460 î.Hr.), Statuia lui Diomede (430 î.Hr.), Meduza Rondanini (440 î.Hr.), stela mormântului lui Mnesarete (380 î.Hr.), Statuia lui Eirene (370 î.Hr.), Alexandru Rondanini (cca 338 î.Hr.) ...
Printre lucrările faimoase din această epocă, prezente în Gliptoteca din München, enumerăm Faunul Barberini (220 î.Hr.), precum și copii romane faimoase ale unor sculpturi grecești din această perioadă, printre care, Băiatul cu gâsca (250 î.Hr.).
Gliptoteca are o bogată colecție de busturi romane, inclusiv faimoasele statui care îi reprezintă pe Marius și Sulla (40 î.Hr.), pe Împăratul Octavian Augustus (aproximativ 40 î.Hr.), pe Nero (65), pe Septimius Severus (200) și pe soția acestuia, Julia Domna (195).
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Gliptoteca (fațada), Königsplatz din München.
-
Apollo din Tenea, circa 560-550 î.Hr.
-
Meduza Rondanini, relief, copie romană a lucrării lui Fidias
-
Discobolul, statuetă în bronz (copie romană a sculpturii grecești datorată lui Miron[5]), secolul II î.Hr.
-
Bust al Împăratului Octavian Augustus[7]purtând coroana civică (din epoca domniei sale).
-
Cap de băiat cu fruntea încinsă cu o diademă (semnul victoriei). Bronz, buzele aurite (ochii din argint ornați cu pupile din granat s-au pierdut). Imitație romană a stilului grecesc clasic din secolul al V-lea î.Hr.[8].
-
Băiatul cu gâsca
-
Gliptoteca din München (interior, anul 1900).
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Gliptoteca de la München”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ în germană, în text: Piața Regală
- ^ Frontoanele, între altele.
- ^ Familia Barberini este o celebră familie italiană florentină, originară din burgul Barberino, în Toscana, și ai cărei numeroși membri au jucat un rol important în secolul al XVII-lea.
- ^ Miron (în greaca veche Μύρων / Múrôn), născut la Eleutheres în Attica, în prima jumătate a secolului al V-lea î.Hr., este unul dintre cei mai cunoscuți sculptori greci. El este autorul a numeroase statui de atleți, cea mai cunoscută fiind Discobolul.
- ^ Azi: Sassoferrato în Umbria
- ^ Achiziționat de viitorul rege Ludovic I al Bavariei de la palatul Bevilacqua
- ^ Achiziționată în anul 1815 din Regatul Neapolelui. Are numărul de inventar Inv. 457.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Edmond Lévy, La Grèce au Ve siècle de Clisthène à Socrate, Seuil, coll. « Points Histoire / Nouvelle histoire de l'Antiquité », Paris, 1995 (ISBN 2-02-013128-5).
- Laurent Saget, La Parthénos de Phidias en lumière, in Chronozones no 11 (2005), Lausanne:UNIL/IASA (ISSN 1422-5247).