Sari la conținut

Afromontana

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Zonele Afromontane. I. Înălțimile din Africa de Vest și Camerun, II. Înălțimile Etiopiene⁠(d) și Arabe, III. Riftul de Vest (Albertin), IV. Riftul de Est. V. Riftul de Sud, VI. Înălțimile din Est, VII. Drakensberg

Regiunile Afromontane sunt subregiuni ale domeniului afrotropical, unul dintre cele opt domenii biogeografice ale Pământului, care cuprinde speciile de plante și animale găsite în munții Africii și în sudul Peninsulei Arabe. Regiunile afromontane ale Africii sunt discontinue, separate unele de altele prin șesuri și sunt uneori denumite Arhipelagul Afromontan, deoarece distribuția lor este similară unei serii de insule ale cerului.

Comunitățile afromontane apar la peste 1.500–2.000 m altitudine aproape de ecuator și de la 300 m altitudine în pădurile montane Knysna-Amatole⁠(d) din Africa de Sud. Pădurile afromontane sunt în general mai reci și mai umede decât zonele joase din jur.

Arhipelagul Afromontan urmează în cea mai mare parte Riftul Est-African⁠(d) de la Marea Roșie până în Zimbabwe, cu cele mai mari zone în Înălțimile Etiopiene, Munții Riftului Albertin din Uganda, Rwanda, Burundi, Republica Democrată Congo și Tanzania și ținuturile înalte ale Arcului Estic⁠(d) din Kenya și Tanzania. Printre alte regiuni afromontane se numără lanțul Drakensberg din Africa de Sud, Înălțimile Camerunului⁠(d) și vulcanii Lanțului Camerunez⁠(d), inclusiv Muntele Camerun⁠(d), Bioko și São Tomé.

Deși unele enclave afromontane sunt la distanță mare de celelalte, ele împărtășesc un amestec similar de specii de plante, care sunt adesea distincte de regiunile de câmpie din jur.[1] Podocarpii⁠(d), din genurile Podocarpus⁠(d) și Afrocarpus⁠(d), sunt un arbore caracteristic, alături de Prunus africana⁠(d), Hagenia abyssinica⁠(d), Juniperus procera⁠(d) și Olea⁠(d) spp. În munții mai înalți, pădurea afromontană sau zona împădurită trece la o zonă afroalpină mai înaltă de pajiști, tufărișuri sau mlaștini.[2][3]

Familiile de plante Curtisiaceae⁠(d) și Oliniaceae⁠(d) sunt afromontane endemice, iar familia Barbeyaceae⁠(d) este cvasiendemică. Genurile de arbori Afrocrania⁠(d), Balthasaria⁠(d), Curtisia⁠(d), Ficalhoa⁠(d), Hagenia⁠(d), Kiggelaria⁠(d), Kuloa⁠(d), Leucosidea⁠(d), Platypterocarpus⁠(d), Trichocladus⁠(d), Widdringtonia⁠(d) și Xymalos⁠(d) sunt afromontane endemice sau cvasiendemice, la fel ca și genurile de plante Arindisiandra⁠(d), Cincinnobotrys⁠(d) și Stapfiella⁠(d).[1]

Comunitățile de plante

[modificare | modificare sursă]

Zonele afromontane au o gamă largă de comunități de plante, inclusiv tipuri intermediare. Printre acestea se numără:

Hotspoturile de biodiversitate⁠(d) afromontană din estul Africii

În Africa de Sud, pădurile afromontane acoperă doar 0,5% din suprafața țării. Pădurile afromontane apar de-a lungul arcului montan al lanțului Drakensberg, din provincia Limpopo din nord-est până la provincia Western Cape în sud-vest. Pădurile afromontane apar în general în zone foarte umede, inclusiv râpe și versanți orientați spre sud. Pădurile afromontane sunt intolerante la foc, iar incendiile frecvente ale fynbosului, savanei și pășunilor⁠(d) din jur limitează extinderea pădurilor. În ciuda suprafeței lor mici, pădurile afromontane din Africa de Sud produc cherestea valoroasă, în special Podocarpus latifolius⁠(d), Afrocarpus falcatus⁠(d) și Ocotea bullata⁠(d).

Ecoregiunile afromontane

[modificare | modificare sursă]
Păduri umede de foioase tropicale și subtropicale⁠(d)
Pajiști montane și arbuști⁠(d)
Deșerturi și tufărișuri xerice⁠(d)
  1. ^ a b c White, F.; Unesco; Association pour l'étude taxonomique de la flore d'Afrique tropicale; United Nations Sudano-Sahelian Office (). Vegetation of Africa : a descriptive memoir to accompany the Unesco/AETFAT/UNSO vegetation map of Africa. Paris: Unesco. ISBN 92-3-101955-4. OCLC 10387142. 
  2. ^ Brochmann, Christian; Gizaw, Abel; Chala, Desalegn; Kandziora, Martha; Eilu, Gerald; Popp, Magnus; Pirie, Michael D.; Gehrke, Berit (). „History and evolution of the afroalpine flora: in the footsteps of Olov Hedberg”. Alpine Botany. Springer Science and Business Media LLC. 132 (1): 65–87. doi:10.1007/s00035-021-00256-9. ISSN 1664-2201. 
  3. ^ Kandziora, Martha; Gehrke, Berit; Popp, Magnus; Gizaw, Abel; Brochmann, Christian; Pirie, Michael D. (). „The enigmatic tropical alpine flora on the African sky islands is young, disturbed, and unsaturated”. Proceedings of the National Academy of Sciences. 119 (22): e2112737119. Bibcode:2022PNAS..11912737K. doi:10.1073/pnas.2112737119. ISSN 0027-8424. PMC 9295768Accesibil gratuit. PMID 35617436 Verificați valoarea |pmid= (ajutor). 
  • Galley, C. & Linder, H. P. (2006) Geographical affinities of the Cape flora, South Africa. Journal of Biogeography 33 (2), 236–250.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]