Pana lui Finist Soimanul- Basme Fantastice rusesti, aparuta la noi la Editura Ion Creanga in  ’86, este una dintre cartile pe care rusul Ivan Bilibin le-a ilustrat. Cartea cuprinde patru basme superbe (Pana lui Finist Soimanul, Marea Moreva, Preafrumoasa Vasilisa, Craiasa-Broasca), dar Preafrumoasa Vasilisa mi-a rapit multe nopti si multe ganduri cand eram mica, pierzandu-ma in detaliile imaginilor si tesand tot felul de povesti, mai departe de firul basmului.

Imaginea tinerei fete facandu-si lumina prin padurea intunecata cu niste cranii infipte in niste pari ma facea sa ma zgribulesc si sa ma ascund dupa copertele cartii. Baba Cloanta infioratoare,  ca un trunchi de copac macinat de carii si in plina putrefactie se intindea dincolo de marginile paginilor iar cei trei cavaleri, Ziua cea Luminoasa, Soarele cel Rosu si Noaptea cea neagra pareau pe veci blestemati sa masoare timpul batranei.

***

Bilibin s-a nascut in 1876, in St. Petersburg. Sursele lui principale de inspiratie au fost folclorul si basmele rusesti. Dupa ce a asistat la expozitia lui Victor Vasnetsov, care includea imagini si scene din folclor, Bilibin a fost fascinat de salbaticia si cruzimea care au nascut multe dintre legentele rusesti. Debutul si l-a facut ilustrand in acuarela o serie de carti de povesti si basme. Aceste proiecte l-au propulsat in cariera de ilustrator, pictor mural, profesor si scenograf.

Ceea ce fascineaza in creatiile lui este combinatia dintre elementele fantastice – care fac parte din tematica- si un simt puternic al realitatii, sprijinit pe detalii generoase si descrieri picturale bogate ale naturii si decorului, dand impresia ca acele imagini sunt cadre statice ale unui univers perfect posibil si verosimil.

Faptul ca detaliile reprezinta un punct important in creatiile lui Bilibin o devedeste si maturitatea cu care trateaza ilustrarea copertei cartii Pana lui Finist Soimanul, demonstrand de asemenea si talentul de narator vizual al artistului. Coperta originala s-a pastrat pana in 1976, cand a aparut o mica modificare la imaginea din mijloc. Modificare pe care o sesizez pe coperta cartii pe care o am, din 86, comparand-o cu cea originala, de jos.

Dupa ce experimenteaza mai mult, atat sub raportul tematicii ilustrate cat si a instrumentelor si tehnicilor utilizate, Ivan Bilibin ajunge la concluzia ca mixul de fantastic, folclor autohton si autenticitate istorica si geografica i se potriveste cel mai bine.

In 1920 paraseste Rusia si se stabileste in Egipt, pana in 1925. In 1926 a organizat  la Praga un spectacol de unul singur, iar in 1927 a organizat o expozitie pentru artistii rusi la Paris. Desi a inregistrat un succes extraordinar ca scenograf, realizand spectacole de teatru, balet si opera, in 1931 se intoarce la ilustrarea unui volum de basme rusesti si orientale.

In 1936 se intoarce in Rusia, unde si moare in 1942.