minge
Aspect
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /'min.ge/
Substantiv
Declinarea substantivului minge | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | minge | mingi |
Articulat | mingea | mingile |
Genitiv-Dativ | mingii | mingilor |
Vocativ | mingeo | mingilor |
- obiect sferic (rar ovoidal), de diverse dimensiuni și greutăți, confecționat din cauciuc, piele, celuloid, material plastic etc. (umplut cu aer), care se folosește în diferite jocuri (sportive), în gimnastica medicală etc.
- Bate mingea pe maidan.
- Minge de fotbal.
- joc cu mingea.
Sinonime
- (în unele sporturi) balon, (reg.) hapuc, (Transilv. și Olt.) cotcă, (Ban. și Transilv.) pilă, (prin Ban.) pulmă, (Transilv. și Ban.) surducă, (arg.) bășică
Traduceri
obiect sferic
|
|
Referințe
(English)
Etimologie
Din limba anglo-romani mintš ("pizdă").
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
minge, pl. minges