folosi

română

Etimologie

Derivat regresiv din folos.

Pronunție

• AFI: /fo.lo'si/

Verb

Conjugarea verbului (se) folosi
Infinitiv	a (se) folosi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) folosesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) folosească
Participiu	folosit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a face uz (de ceva); a utiliza, a întrebuința.

   La ce folosești acest dispozitiv?; se folosește de ambele mâini.

2. (v.intranz.) (construit cu dativul) a fi de folos, a ajuta (cuiva); a servi.
3. (v.refl.) a avea, a trage folos (din ceva); a profita (de ceva).

   Refuză să folosească mijloace dure.

Sinonime

• 1: (se) întrebuința, (se) servi, (se) sluji, (se) utiliza, practica
• 2: ajuta, aplica, beneficia
• 3: întrebuința, recurge, se servi, se sluji, utiliza, uza, (înv. și pop.) prinde, (reg.) vestegălui

Antonime

• dăuna

Cuvinte derivate

• folos
• folosibil
• folosință
• folosire
• folosit
• folositor
• refolosi

Traduceri

a utiliza

arabă: استعمل (’istáʕmala) (العربية) catalană: usar (català), utilitzar (català) chineză: 用 (yòng) (中文), 使用 (shǐyòng) (中文), 应用 (yìngyòng) (中文), 消耗 (xiāohào) (中文) coreeană: 쓰다 (sseuda) (한국어), 사용하다 (sayonghada) (한국어) engleză: use (English) esperanto: uzi (Esperanto) finlandeză: käyttää (suomi) franceză: utiliser (français), se servir de (français) germană: benutzen (Deutsch), verwenden (Deutsch), gebrauchen (Deutsch) italiană: usare (italiano) japoneză: 用いる , 使う (つかう, tsukau) (日本語)

letonă: lietot (latviešu), izmantot (latviešu) maghiară: használ (magyar) occitană: usar (occitan), emplegar (occitan) neerlandeză: gebruiken (Nederlands) portugheză: usar (português), utilizar (português) retoromană: duvrar (rumantsch), applitgar (rumantsch) rusă: использовать (ispól’zovat’) (русский), употреблять (upotreblját’) (русский) spaniolă: usar (español), utilizar (español) suedeză: använda (svenska), bruka (svenska) turcă: kullanmak (Türkçe) vietnameză: dùng (Tiếng Việt), sử dụng (Tiếng Việt), xài (Tiếng Việt), lợi dụng (Tiếng Việt)

Referințe

• DEX online