dragoste
Aspect
![]() |
![]() |
Etimologie
Pronunție
- AFI: /'dra.gos.te/
Substantiv
Declinarea substantivului dragoste | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | dragoste | dragoste |
Articulat | dragostea | dragostele |
Genitiv-Dativ | dragostei | dragostelor |
Vocativ | dragoste, dragosteo | dragostelor |
- sentiment de afecțiune pentru cineva sau ceva; spec. sentiment de afecțiune față de o persoană.
- Îți ofer cartea cu toată dragostea.
- Îl înconjura cu multă dragoste.
- (concr.) ființă iubită; (p.gener.) ceea ce constituie obiectul iubirii cuiva.
- (p.ext.) legătură sexuală; relații amoroase.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
Expresii
- A avea dragoste = a-i plăcea să...
- A se topi (sau a se sfârși, a muri) de dragoste pentru cineva = a iubi pe cineva cu patimă
Traduceri
iubire; amor
|
|
Substantiv
Declinarea substantivului dragoste | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | dragoste | dragoste |
Articulat | dragostea | dragostele |
Genitiv-Dativ | dragostei | dragostelor |
Vocativ | dragoste, dragosteo | dragostelor |
- (bot.) (Sedum fabaria sau Hylotelephium telephium) plantă erbacee cu frunze în formă de lance, dințate și cu flori roz-purpurii.
Sinonime
- Sedum carpaticum: (bot.) (reg.) masa-raiului
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
|
|