ciment

română

Etimologie

Din italiană cimento, franceză ciment.

Pronunție

• AFI: /ʧi'ment/

Substantiv

Declinarea substantivului ciment
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ciment	cimenturi
Articulat	cimentul	cimenturile
Genitiv-Dativ	cimentului	cimenturilor
Vocativ	cimentule	cimenturilor

1. material de construcție în formă de pulbere fină, obținut prin măcinarea clincherului și care, în contact cu apa, face priză și se întărește.

Cuvinte derivate

• azbociment
• cimenta
• cimentist
• cimentometru

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online