Beniamin
Variante
Etimologie
Din latină târzie Benjamin, care provine din greacă antică Βενιαμίν (Beniamín) < ebraică בנימין (binyamīn, „fiu al mâinii drepte”).
Pronunție
- AFI: /ˈbe.nja.min/
Nume propriu
| Declinarea substantivului Beniamin | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | Beniamin | invariabil |
| Articulat | Beniamin | invariabil |
| Genitiv-Dativ | lui Beniamin | invariabil |
| Vocativ | - | invariabil |
- (bis.) unul dintre cei 12 fii ai lui Iacov și ultimul dintre cei doi copii avuți cu Rahela.
- prenume masculin.