Strehaia
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Strehaia | |||
| — oraș — | |||
 | |||
| |||
  Strehaia Strehaia (România) | |||
 Strehaia Strehaia (Județul Mehedinți) | |||
| Coordonate: 44°37′20″N 23°11′50″E / 44.62222°N 23.19722°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Mehedinți | ||
| SIRUTA | 110116 | ||
| Reședință | Strehaia[*] | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al orașului Strehaia[*] | Ioan Giura[*][1] (PSD, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 108,64 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 9.059 locuitori | ||
| - Densitate | 1,987 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 225300[2] | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Strehaia este un oraș în județul Mehedinți, Oltenia, România, format din localitățile componente Ciochiuța, Comanda, Hurducești, Lunca Banului, Slătinicu Mare, Slătinicu Mic și Strehaia (reședința), și din satele Menți, Motruleni și Stăncești. Are o populație de 10 506 locuitori. Strehaia este situată la 25 km de Filiași pe malul râului Motru în partea de nord–est a Piemontului Bălăciței (sau Platforma Strehaiei), la 140–160 m altitudine, pe terasele inferioare de confluență a râului Hușnița cu Motrul.
Este o așezare amintită în documente datând din secolul al XV–lea.
În epoca medievală a fost, pentru o perioadă, reședința banului, care fusese mutată de la Turnu Severin din cauza deselor atacuri turcești. Bănia a fost însa mutată, din nou, într-un timp relativ scurt, la Craiova.
De atunci, Strehaia a rămas o localitate preponderent agricolă.
Strehaia a fost de asemenea reședință episcopală. În 1821 la Strehaia au avut loc lupte ale pandurilor lui Tudor Vladimirescu cu Potera Domnească.
Localitatea este cunoscută prin vechiul său târg de vite, menționat încă înainte de 1653.
Este un important nod feroviar și rutier. Centru comercial și cultural, cu unele funcții administrative, în Strehaia se găsesc unități ale industriei (confecții îmbrăcăminte, coop de consum etc.).
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]Cel mai important obiectiv turistic este cetatea și mănăstirea Strehaia (sec. XV), ctitorită de boierii Craiovești aceasta se află pe lista monumentelor istorice din județul Mehedinți.
În pădurile situate la nord de Strehaia se găsesc cele mai mari colonii de broaște țestoase Testudo hermani din Oltenia. Specia este ocrotită prin lege.
Productivitatea economică a orașului este scăzută, regăsindu-se activități economice doar din privatizare, iar nivelul investițiilor este aproape zero.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Strehaia
Români (72,26%)
Romi (14,28%)
Alte etnii (0,02%)
Necunoscută (13,43%)
Componența confesională a orașului Strehaia
Ortodocși (84,72%)
Alte religii (1,38%)
Necunoscută (13,9%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Strehaia se ridică la 9.059 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.506 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (72,26%), cu o minoritate de romi (14,28%), iar pentru 13,43% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,72%), iar pentru 13,9% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Strămoșii actualilor romi de la Strehaia sunt foștii robi ai mânăstirii din localitate, pe care Matei Basarab i-a dat lăcașului de cult în anul 1650.[6] În timp, aici s-a format o comunitate de romi căldărari.[7]
 |
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Orașul Strehaia este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ioan Giura[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 12 | |||||||||||||
| Partidul Național Liberal | 5 | |||||||||||||
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Petre Mâlcomete (n. 9 iulie 1926) rector al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și profesor al Universității Tehnice Gheorghe Asachi din Iași;
- Dumitru Cioflină (n. 1942), general de armată, fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Române;
- Diana Belbiță (n. 1996), sportivă la kickboxing.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ , Wikipedia în italiană https://coduripostaleok.ro/cod-postal-225300 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ Cum a ajuns Strehaia paradisul facturilor fictive și al kitsch-urilor imobiliare. Mahalaua Țigănia - moștenirea romilor robi la mănăstire, 12 martie 2015, Corina Macavei, Adevărul, accesat la 25 iunie 2015
- ^ Cum confisca Miliția aurul țiganilor de la Strehaia: „Țiganii nu dădeau aur dacă nu îi șantajai cu ceva“, 16 martie 2015, Corina Macavei, Adevărul, accesat la 25 iunie 2015
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]
- Episcopia Strehaii și tradiția scaunului bănesc de acolo. Studiu istoric, Alexandru LAPEDATU, 1906
| |||||||||||||||||||