Sari la conținut

Punct izolat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
„0” este un punct izolat al A = {0} ∪ [1, 2]

În matematică, un punct x este denumit punct izolat al unei submulțimi S (într-un spațiu topologic X) dacă x este un element al lui S și există o vecinătate al lui x care nu conține alte puncte din S. Acest lucru este echivalent cu a spune că singletonul x este o mulțime deschisă în spațiul topologic S (considerat ca un subspațiu al X). O altă formulare echivalentă este: un element x din S este un punct izolat al S dacă și numai dacă nu este un punct de acumulare al lui S.[1]

Dacă spațiul X este un spațiu euclidian (sau oricare alt spațiu metric), atunci un element x din S este un punct izolat al S dacă există o bilă în jurul lui x care conține doar un număr finit de elemente dinS.

Noțiuni înrudite

[modificare | modificare sursă]

O mulțime care este alcătuită numai din puncte izolate se numește mulțime discretă (vezi și spațiu discret⁠(d)). Orice submulțime discretă S a spațiului euclidian trebuie să fie numărabilă, deoarece izolarea fiecăruia dintre punctele sale împreună cu faptul că numerele raționale sunt dense între numerele reale înseamnă că punctele lui S pot fi puse în corespondență cu o mulțime de puncte cu coordonate raționale. Totuși, nu orice mulțime numărabilă este discretă, dintre care numerele raționale din metrica euclidiană obișnuită sunt exemplul canonic.

O mulțime închisă fără puncte izolate se numește mulțime perfectă[1] (conține toate punctele sale de acumulare și niciun punct izolat).

Numărul de puncte izolate este un invariant topologic, adică dacă două spații topologice X și Y sunt homeomorfe⁠(d), au același număr de puncte izolate.

Exemple standard

[modificare | modificare sursă]

Spațiile topologice din următoarele trei exemple sunt considerate subspații ale dreptei reale cu topologia standard.

  • Pentru mulțimea , punctul 0 este un punct izolat (exemplul din imagine).
  • Pentru mulțimea , fiecare dintre punctele 1/k este un punct izolat, dar 0 nu este un punct izolat deoarece există alte puncte în S oricât de aproape de 0 se dorește.
  • Mulțimea de numere naturale este o mulțime discretă.

În spațiul topologic cu topologia , elementul este un punct izolat, chiar dacă aparține închiderii lui (prin urmare este, într-un anumit sens, „apropiat” de ). O astfel de situație nu este posibilă într-un spațiu Hausdorff.

Lema Morse afirmă că punctele critice nedegenerate ale anumitor funcții sunt izolate.

Două exemple neintuitive

[modificare | modificare sursă]

Fie mulțimea de puncte din intervalul real astfel încât fiecare cifră din reprezentarea lor binară îndeplinește următoarele condiții:

  • Este fie , fie .
  • există doar pentru un număr finit de indici .
  • Dacă se notează cu cel mai mare indice astfel încât , atunci .
  • Dacă și , atunci este valabilă exact una dintre următoarele două condiții: sau .

Informal, aceste condiții înseamnă că fiecare cifră a reprezentării binare a lui care este egală cu 1 aparține unei perechi ...0110..., cu excepția ...010... de la sfârșit.

Acum, este o mulțime explicită constând în întregime din puncte izolate care are proprietatea neintuitivă că închiderea este o mulțime nenumărabilă.[2]

Altă mulțime cu aceleași proprietăți poate fi obținută după cum urmează. Fie treimea de mijloc a mulțimii Cantor, fie intervalele componente ale și fie o mulțime formată dintr-un punct din fiecare . Deoarece fiecare conține doar câte un punct din , fiecare punct din este un punct izolat. Totuși, dacă este orice punct din mulțimea Cantor, atunci fiecare vecinătate a lui conține cel puțin un și, prin urmare, cel puțin un punct de . Rezultă că fiecare punct al mulțimii Cantor se află în închiderea lui , prin urmare are o închidere nenumărabilă.

  1. ^ a b Alina Gavriluț, Maricel Agop, Topologie, fundamente și aplicații (curs, p. 23), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, accesat 2022-10-03
  2. ^ en Gomez-Ramirez, Danny (), „An explicit set of isolated points in R with uncountable closure”, Matemáticas: Enseñanza universitaria, Escuela Regional de Matemáticas. Universidad del Valle, Colombia, 15: 145–147 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]