Localitatea este situată la poalele Munților Făgăraș, cu numeroase obiective turistice în împrejurimi. Este singura cale de acces spre cabana Negoiu, una din cele mai frumoase cabane din zonă. La câțiva kilometri de comună, se află un mic sat turistic, format doar din cabane de lemn.
Din registrul conscripțiunii[2] din 1733, realizate la cererea episcopului greco-catolicInocențiu Micu-Klein, aflăm că la Porumbacu de Jos au fost recenzate 150 de familii, adică vreo 750 de persoane[3]. Din registrul aceleiași conscripțiuni, mai afăm numele preoților care serveau în localitatea Porumbacul de Jos, la momentul conscripțiunii: Illye (Ilie), Rad (Radu), Opre (Oprea), Sztreze (Streza), (toți uniți), precum și Szimion (Simion) (neunit, adică ortodox)[3]. La Porumbacul de Jos funcționa o biserică[3]. Denumirea localității, Alsó-Porumbak, precum și numele preoților erau redate cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate unguri[4].
In prezent, Porumbacu de Jos se află la 33 km de orasul Sibiu, aproximativ la jumătatea distanței dintre Sibiu și Făgăraș, pe drumul european E68.
Porumbacu de Jos se află pe malul râului Porumbac ce are pe cursul său 3 cascade, una naturală și 2 făcute de mâna omului.
În prezent, aproximativ 1000 de persoane au o locuință aici, dar numai 500 locuiesc permanent aici.
^ abcAugustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), p. 368.
^Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), p. 303.
^Pe hotarul din sudul satului Porumbacu de Jos, au fost date lupte puternice, în 1916. Vd. Războiul pentru întregirea României, 1916 - 1919 de C. Chirițescu, Apud C. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, [s. l.], [s. d.] (1927? - 1930?), p. 350.
Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200. Blaș, Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat.
Localități militarizate parțial sau total (cele cu text aldin), după J.H.Benigni, Satistische Skizze der Siebenbürgischen Militärgrenze, Hermannstadt, 1834, p.X.