Păstrugă
| Păstruga | |
|---|---|
| |
| Stare de conservare | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Chordata |
| Subîncrengătură: | Vertebrata |
| Infraîncrengătură: | Gnathostomata |
| Nanoîncrengătură: | Pisces |
| Supraclasă: | Osteichthyes |
| Clasă: | Actinopterygii |
| Subclasă: | Chondrostei |
| Ordin: | Acipenseriformes |
| Familie: | Acipenseridae |
| Gen: | Acipenser |
| Specie: | A. stellatus |
| Nume binomial | |
| Acipenser stellatus Pallas, 1771 | |
Modifică text  |
|
Păstruga (Acipenser stellatus) este o specie de sturion care trăiește în Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Azov.
Aspectul extern
[modificare | modificare sursă]Corpul prezintă 5 rânduri de discuri rombice osoase, deosebindu-se de celelalte specii din familia Acipenseridae prin lungimea botului, falca inferioară este întreruptă, iar cea superioară reprezintă circa 60% din lungimea capului. Spatele colorat în negru-brun. lungimea maximă pe care o poate atinge este de 214 cm, iar greutatea de 68 kg, exemplarele obișnuite măsoară 80 –100 cm și cântăresc 5–8 kg.[2]
Biologia și ecologia
[modificare | modificare sursă]Pește marin migrator, păstruga trăiește în Marea Neagră, Marea Azov, Marea Caspică și rar în Marea Adriatică. Maturitatea sexuală este atinsă de masculi la 9-13 ani, iar de femele la 11-15 ani.[3]
Reproducerea
[modificare | modificare sursă]Pentru a se reproduce, păstruga migrează în fluviile Volga, Nistru, Dunăre, unde, în zonele nisipoase și cu prundiș, își depune icrele (în număr de 79-90 mii de icre într-o singură repriză), apoi împreună cu puietul migrează în mările de unde a venit, pentru a se îngrășa și ierna.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Qiwei, W. (). „Acipenser stellatus”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 2010.3. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. Accesat în .
- ^ Păstruga
- ^ Starry sturgeon
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Petru Bănărescu. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). București. Editura Academiei Republicii Populare România, 1964.
- S. Cărăușu. Tratat de ihtiologie. București, 1952.
- Gr . Antipa. Fauna ichtiologică a României. București, 1909.
- George D. Vasiliu. Peștii apelor noastre. București : Edit. Științifică, 1959.
- Th. Bușniță, I. Alexandrescu. Atlasul peștilor din apele R.S. România. București, 1971.
- L. Lustun, I. Rădulescu, V. Voican. Dicționar piscicol. Editura Ceres. București 1978.
- Tudor Cozari, Marin Usatâi, Lumea animală a Moldovei. Pești. Amfibieni. Reptile. Ed. Știința, Chișinău, 2007. ISBN 978-9975-67-157-8.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Acipenser stellatus Pallas, 1771, Starry sturgeon. FishBase
- Acipenser stellatus. The IUCN Red List of Threatened Species
- Acipenser stellatus (Pallas, 1771). Species Fact Sheets. FAO
- Stellate sturgeon (Acipenser stellatus). ARKive. Arhivat în , la Wayback Machine. Imagini.
- Lo storione stellato, Acipenser stellatus, Pallas, 1771. Associazione Ichthyos Italia
- Lo storione stellato, Acipenser stellatus, Pallas, 1771. Associazione Ichthyos Italia
- A. stellatus Pallas, 1771 – севрюга. Institute of ecology and evolution of the Russian Academy of Sciences Arhivat în , la Wayback Machine.
