Sari la conținut

Metadonă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Metadonă
Denumiri
Nume IUPAC(RS)-6-(dimetilamino)-4,4-difenilheptan-3-onă
Denumiri comercialeDolophine
Symoron
Amidone
Methadose
Physeptone
Heptadon
Identificare
PubChem4095[1]  Modificați la Wikidata
DrugBankDB00333  Modificați la Wikidata
ChemSpider3953[2]  Modificați la Wikidata
UNIIUC6VBE7V1Z[3]  Modificați la Wikidata
KEGGC07163[4]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL651[5]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date clinice
Cale de administrareOrală, subcutanată, intramusculară, intravenoasă
Date farmacocinetice
Biodisponibilitate15–20% subcutanat[6]
100% intravenos[6]
41–99% oral[6]
MetabolismFicat
Timp de înjumătățire15–55 ore[7]
Mod de excrețieUrină, fecale
Doză letală>400 μg/dL[8]
Date chimice
FormulăC21H27NO
Masă molară309,453 g/mol[9]
Date fizice
Punct de topire235°C[10]
Pericol
T : Toxic
Toxic,
Fraze RR25
Fraze SS45

Metadona este un agonist opioid de sinteză prescris ca un calmant sau ca substitut pentru dependența de narcotice, cum ar fi heroina.[11] În ciuda eficacității sale demonstrate, metadona este contestată, totuși, ca tratament al dependenței opioide, pentru că menține substanțial dependența fizică; astfel, unele comunități au restrâns sau chiar au interzis tratamentul cu metadonă.[12]

Metadona a fost sintetizată în Germania, în jurul anilor 1937–1939, de chimiștii Gustav Ehrhart și Max Bockmühl.[13][14] Produsul a fost comercializat sub numele de Dolophine, reunind latinescul „dolor” cu partea a doua a prenumelui Adolf.[12] Metadona se află pe lista OMS a medicamentelor esențiale.[15]

Întrebuințări

[modificare | modificare sursă]

Metadona are o acțiune asemănătoare cu cea a morfinei, însă efectele metadonei se resimt mult mai mult timp decât cele ale morfinei.[16] Acest lucru crește riscul unei supradoze fatale.[16] În administrarea orală, dată fiind biodisponibilitatea corespunzătoare și timpul de înjumătățire plasmatic lung, metadona este indicată ca medicație de substituție pentru tratamentul dependenței de heroină.[17] Dozele mai ridicate de metadonă pot anula efectele de euforie provocate de consumul de heroină sau de alte droguri similare.[16] Chiar dacă metadona poate să reducă pofta resimțită de pacienți de a consuma alte droguri opioide, dependența de acele droguri este adesea înlocuită cu cea de metadonă.[16]

Metadona se indică ca tratament de elecție la femeile heroinomane însărcinate (opiaceele trec bariera placentară generând dependență și la copil). Continuarea administrării de heroină acestor femei determină la nou-născut apariția succesivă de supradozaje și sevraje ce duc la suferința fetală severă.[12] Toxicitatea fetală și perinatală a metadonei este mult inferioarã celei generate de heroină.[12] Morbiditatea infantilă este scăzută cu ajutorul metadonei, care nu are efecte nici teratogene, nici mutagene.[12]

Metadona este folosită și ca analgezic în durerea cronică, adesea în rotație cu alte opiacee.[18][19] Datorită activității sale asupra receptorului NMDA, metadona poate fi mai eficientă împotriva durerii neuropatice; din același motiv, toleranța la efectele analgezice poate fi mai mică decât cea a altor opiacee.[20][21]

Metadona poate fi administrată oral sau prin injecție subcutanată, intramusculară sau intravenoasă. Comprimatele, tabletele dispersabile, soluțiile orale și soluțiile buvabile concentrate sunt numai pentru administrare orală și nu trebuie injectate.[11] Absorbția după injectarea subcutanată sau intramusculară poate fi imprevizibilă și nu a fost complet caracterizată; pot apărea reacții cutanate locale.[22] Injectarea intramusculară a analgezicelor opiacee este descurajată. Injecțiile intramusculare pot provoca dureri și sunt asociate cu o absorbție inconstantă, rezultând o analgezie insuficientă.[23]

Efecte adverse

[modificare | modificare sursă]

Cele mai importante efecte adverse ale metadonei sunt:[17]

  • vertij;
  • fatigabilitate;
  • euforie;
  • senzația de gură uscată;
  • cefalee;
  • confuzie;
  • depresie;
  • dificultăți de vedere și vedere dublă;
  • erupții cutanate;
  • transpirații;
  • palpitații;
  • greață și vomă;
  • hipotensiune;
  • deprimare respiratorie.

Tratamentul cu metadonă în timpul sarcinii poate provoca avort sau travaliu prematur.[17]

Consumul hazardat (chiar și în tratamentul heroinomaniei) al metadonei se manifestă prin următoarea simptomatologie: vertij puternic, frisoane, hipotensiune, piele rece și lipicioasă, cianoză, constipație, bradicardie, mioză, tremor, convulsii, comă, bradipnee, apnee, stop respirator (uneori fatal în 2–4 ore).[17]

Interacțiuni medicamentoase

[modificare | modificare sursă]

Efectele sedative ale metadonei sunt potențate de anxiolitice, neuroleptice, antidepresive și alcool, iar unii inhibitori enzimatici (cimetidina, valpromida și unele antibiotice) și agoniști morfinici (codeina) favorizează deprimarea respirației.[12] Anticonvulsivantele (fenitoina, fenobarbitalul, carbamazepina și primidona) determină diminuarea concentrației plasmatice de metadonă cu riscul apariției sindromului de abstinență, prin creșterea metabolizării hepatice.[24] Clearance-ul metadonei este scăzut în cazul administrării concomitente cu medicamente care inhibă activitatea CYP3A4, de exemplu, medicamente anti-HIV, macrolide, cimetidină (antiulceros) sau antifungice azolice.[24] Unele antidepresive serotoninergice (fluoxetina și fluvoxamina) cresc concentrația plasmatică a metadonei, putând să apară manifestări de supradozaj (deprimare respiratorie, hipotensiune arterială, sedare profundă mergând până la comă).[24] Metadona poate influența efectul altor medicamente prin reducerea motilității gastro-intestinale.[24]

  1. ^ a b „Metadonă”, methadone (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ a b Methadone (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  3. ^ a b methadone (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  4. ^ a b methadone (în engleză), ChEBI, accesat în  
  5. ^ a b METHADONE (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  6. ^ a b c en O. M. Anaheim, K. Moksnes, P. C. Borchgrevink, S. Kaasa, O. Dale (august 2008). „Clinical pharmacology of methadone for pain”. Acta Anaesthesiologica Scandinavica. 52 (7): 879–889. doi:10.1111/j.1399-6576.2008.01597.x. PMID 18331375. 
  7. ^ en R. Brown, C. Kraus, M. Fleming, S. Reddy (noiembrie 2004). „Methadone: applied pharmacology and use as adjunctive treatment in chronic pain” (PDF). Postgraduate Medical Journal. 80 (949): 654–659. doi:10.1136/pgmj.2004.022988. PMID 15537850. 
  8. ^ en T. A. Gossel, J. D. Brickner (). Principles of Clinical Toxicology (ed. 3). New York, NY: Raven Press, Ltd. p. 298. 
  9. ^ en „Methadone”. PubChem. 
  10. ^ en „NDA 17-116/S-021” (PDF). Food and Drug Administration. p. 5. 
  11. ^ a b en „Methadone Hydrochloride”. American Society of Health-System Pharmacists. 
  12. ^ a b c d e f Daniel Vasile, M. D. Gheorghe, Radu Ciurea, Corina Tudor. „Tratamentul farmacologic al dependenței de heroină”. Revista Română de Psihiatrie. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ en John Strang, Gillian Tober, ed. (). Methadone Matters: Evolving Community Methadone Treatment of Opiate Addiction. Martin Dunitz. p. 13. ISBN 1-84184-365-2. 
  14. ^ en Mark A. R. Kleiman, James E. Hawdon, ed. (). „Diphenypropylamine Derivatives”. Encyclopedia of Drug Policy. 1. SAGE Publications. ISBN 9781506338248. 
  15. ^ en „WHO Model List of Essential Medicines” (PDF). World Health Organization (ed. 14). aprilie 2015. p. 40. 
  16. ^ a b c d „Metadona”. Castle Craig România. 
  17. ^ a b c d „Metadona”. SfatulMedicului.ro. 
  18. ^ en D. C. Kraychete, R. K. Sakata (iulie 2012). „Use and rotation of opioids in chronic non-oncologic pain”. Revista brasileira de anestesiologia. 62 (4): 554–562. doi:10.1016/S0034-7094(12)70155-1. PMID 22793972. 
  19. ^ en S. Mercadante, E. Bruera (martie 2016). „Opioid switching in cancer pain: From the beginning to nowadays”. Critical reviews in oncology/hematology. 99: 241–248. doi:10.1016/j.critrevonc.2015.12.011. PMID 26806145. 
  20. ^ en W. Leppert (). „The role of methadone in cancer pain treatment - a review”. International Journal of Clinical Practice. 63 (7): 1095–1109. doi:10.1111/j.1742-1241.2008.01990.x. PMID 19570126. 
  21. ^ en A. B. Nicholson (octombrie 2007). „Methadone for cancer pain”. Cochrane Database of Systematic Reviews. 4: CD003971. doi:10.1002/14651858.CD003971.pub3. PMID 17943808. 
  22. ^ en Methadone hydrochloride injection prescribing information. Newport, KY: Xanodyne Pharmaceuticals Inc. martie 2006. 
  23. ^ en R. Chou, D. B. Gordon, O. A. de Leon-Casasola; et al. (februarie 2016). „Management of Postoperative Pain: A Clinical Practice Guideline From the American Pain Society, the American Society of Regional Anesthesia and Pain Medicine, and the American Society of Anesthesiologists' Committee on Regional Anesthesia, Executive Committee, and Administrative Council”. The Journal of Pain. 17 (2): 131–157. doi:10.1016/j.jpain.2015.12.008. PMID 26827847. 
  24. ^ a b c d „Prospect 563/22.02.2008” (PDF). Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .