Maria Zankovețka
| Maria Zankovețka | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Maria Kosteantînivna Adasovska  |
| Născută | Zankî, județul Nejîn(d), Malorossia(d), Imperiul Rus |
| Decedată | (80 de ani) Kiev, RSS Ucraineană, URSS |
| Înmormântată | cimitirul Baikove[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (tuberculoză[1]) |
| Cetățenie |  Republica Populară Ucraineană (–) Imperiul Rus (–) Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (–) Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (–) |
| Ocupație | actriță de teatru[*] actriță de film actriță |
| Limbi vorbite | limba ucraineană[2] |
| Activitate | |
| Ani de activitate | 1876-1934 |
| Premii | Artist al Poporului RSS Ucrainene[*] () |
Modifică date / text  | |
Maria Kosteantînivna Adasovska (în ucraineană Марія Костянтинівна Адасовська; n. , Zankî, județul Nejîn(d), Malorossia(d), Imperiul Rus – d. , Kiev, RSS Ucraineană, URSS), cunoscută sub pseudonimul Maria Zankovețka (în ucraineană Марія Заньковецька), a fost o actriță de teatru ucraineană. A fost prima persoană decorată cu titlul onorific Artist al Poporului din Ucraina(d) (din RSS Ucraineană, pe atunci), în 1922.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Maria s-a născut în satul Zankî, județul (uezdul) Nejîn(d), Gubernia Cernigov(d), Imperiul Rus (actualmente Ucraina) în familia unui nobil împovărat financiar, proprietarul de pământ Kosteantîn Adasovskîi,[3] și a soției sale Maria Nefedova.[4] A fost cel de-al șaptelea copil în familie. A învățat la un pansion particular din orașul Cernihiv.[5]
La 11 mai (S.N. 23 mai) 1875, Maria Adasovska s-a căsătorit cu ofițerul (căpitan) Oleksii Antonovîci Hlîstov[6] și s-a mutat temporar cu traiul în Basarabia, la Bender. Căsnicia a durat până la 29 februarie (S.N. 12 martie) 1888, când cuplul a divorțat din cauza infidelității soției.[6]
În 1876, ea a apărut pentru prima dată pe scena Teatrului din Nijîn. Cariera profesională a început la 27 octombrie 1882, la Teatrul orășenesc din Elizavetgrad (actualmente Kropîvnîțkîi) sub conducerea lui Marko Kropîvnîțkîi.[7] Primul ei rol a fost Natalka din piesa Ivan Kotlearevskîi „Natalka Poltavka”. Mai târziu, a făcut parte din trupele de actori ale lui Marko Kropîvnîțkîi, Mîhailo Starîțkîi(d), Mîkola Sadovskîi și Panas Saksahanskîi. Numele de scenă Zankovețka a fost derivat din denumirea satului natal, Zankî. Repertoriul actriței a cuprins peste 30 de roluri. Practicând în registrul mezzosopranei, a interpretat cântece populare ucrainești.[8]
Zankovețka a pledat pentru deschiderea la Nijîn a unui teatru de stat permanent. În 1918, a organizat propria trupă de teatru popular „Trupa ucraineană sub conducerea M. Zankovețka”, unde a jucat alături de actori precum Borîs Romanîțkîi, Andrii Rotmîrov și alții. Grupul a pus pe scenă piese ca „Natalka Poltavka”, „Hetman Doroșenko”, „Aza țiganca”. În semn de recunoaștere a meritelor sale, în iunie 1918 hatmanul Ucrainei(d) Pavlo Skoropadskîi(d) a promulgat o rezoluție adoptată de Consiliul de Miniștri privind alocarea unei pensii de stat pe viață pentru Zankovețka.
În 1922, aniversarea a 40 de ani de carieră artistică a Mariei Zankovețka a fost organizată în Ucraina cu mult fast. Ea a fost prima persoană din Ucraina căreia i-a fost acordat titlul onorific de Artist al Poporului.[7]
Zankovețka a murit la 4 octombrie 1934. A fost înmormântată la cimitirul Baikove(d) din Kiev.[9] Piatra de mormânt a fost confecționată de sculptorul sovietic ucrainean Iuhîm (Efim) Bilostoțkîi(d).[10]
Roluri de teatru
[modificare | modificare sursă]
|
| |
Zankovețka în rolul „Țvirkunkăi”, 1892
|
Zankovețka pe scenă, carte poștală din 1905
|
Printre rolurile sale de teatru se numără:[11]
- 1882 – Natalka („Natalka Poltavka”, Ivan Kotlearevskîi)
- 1882 – Halea („Nazar Stodolea(d)”, Taras Șevcenko)
- 1882 – Țvirkunka („Ciornomorțî(d)”, Mîkola Lîsenko, libretto de Mîhailo Starîțkîi)
- 1883 – Olena („Hlîtai, abo j pavuk”, Marko Kropîvnîțkîi)
- 1887 – Harîtîna („Naimîcika(d)”, Ivan Karpenko-Karîi)
- 1889 – Katrea („Ne sudîlosea”, Mîhailo Starîțkîi)
- 1891 – Aksiușa („Pădurea(d)”, Aleksander Ostrovski)
- 1892 – Aza („Aza țiganca”, Mîhailo Starîțkîi)
- Iarina („Nevolnîk”, Taras Șevcenko)
- Sofia („Beztalanna(d)”, Ivan Karpenko-Karîi)
Filmografie
[modificare | modificare sursă]- 1909 – Natalka Poltavka (Natalka)
- 1923 – Ostap Bandura(d) (mama)
Recunoaștere
[modificare | modificare sursă]La 15 august 2004, Banca Națională a Ucrainei(d) a emis o monedă comemorativă dedicată lui Zankovețka, cu valoarea nominală de 2 hrivne. Pe reversul monedei este ilustrat portretul actriței.[12] Tot în 2004, Ukrpoșta(d) a emis un timbru dedicat ei.[13]
La 4 august 2014, când s-au împlinit 160 de ani de nașterea Mariei Zankovețka, Google i-a dedicat un „doodle(d)” – un desen pe pagina principală.[14][15]
-
Piatra de mormânt la cimitirul Baikove -
Monument în Kiev -
Monument în Nijîn -
Timbru ucrainean din 2004 -
Monedă comemorativă ucraineană din 2004
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ certificat de deces[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ „1854 – народилася актриса Марія Заньковецька” [1854: s-a născut actrița Maria Zankovețka]. Institutul Ucrainean de Memorie Națională (în ucraineană). Accesat în .
- ^ Bahreana, Anna (). Анна Багряна про Марію Заньковецьку, Олену Телігу, Вангу, Марію Приймаченко, Славу Стецько: оповідання для дітей молодшого та середнього шкільного віку. Kiev: Hrani-T. ISBN 978-966-465-266-4.
- ^ Șevelieva, Mariana (). „Марія Заньковецька – безсмертна зірка українського театру”. Ukraiinskii interes. Accesat în .
- ^ a b Arhiva de stat a regiunii Cernihiv. Ф. 679. Оп. 10. Спр. 150. Арк. 299зв–300.
- ^ a b „Ми з України: Марія Заньковецька — королева українського театру й не тільки” [Suntem din Ucraina: Maria Zankovețka – regina teatrului ucrainean și nu numai]. vogue.ua (în ucraineană). . Accesat în .
- ^ Марія Заньковецька: легенда української сцени (în ucraineană). Вид-во «Бібліотека українця». .
- ^ „ЗАНЬКОВЕЦЬКА МАРІЯ КОСТЯНТИНІВНА”. resource.history.org.ua. Accesat în .
- ^ Київ: Енциклопедичний довідник / за редакцією А. В. Кудрицького. — К. : Головна редакція Української радянської енциклопедії, 1981. — 736 с., іл
- ^ Lazanska, Tamara Ivanivna. „Заньковецька Марія Костянтинівна”. Enciclopedia istoriei Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Пам'ятні монети України та сувенірна продукція. Марія Заньковецька” [Monede comemorative ale Ucrainei și suvenire. Maria Zankovețka] (în ucraineană). Banca Națională a Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Марка Марія Заньковецька. 1854-1934 2004”. poshta.kiev.ua. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Desk, OV Digital (). „4 August: Remembering Maria Zankovetska on Birthday”. Observer Voice (în engleză). Accesat în .
- ^ „Maria Zankovetska's 160th Birthday”. www.google.com (în engleză). Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Arhive foto: Maria Zankovețka (în ucraineană)
- „Мельпомена української сцени. Тріумф і трагедія. До 150-річчя з дня народження Марії Костянтинівни Заньковецької” [Melpomene a scenei ucrainene. Triumf și tragedie. Către 150 de ani de la nașterea Mariei Kosteantînivna Zankovețka]. Dzerkalo tîjnea (în ucraineană) (№ 31 (506)). . Arhivat din original la . Accesat în .
