Limba francoprovensală

Clasificare
Francoprovensală arpitan
Vorbită în	Franța, Italia, Elveția
Regiuni	Arpitania (partea de centru-est a Franței, partea de nord-vest a Italiei, partea de vest a Elveției)
Număr de vorbitori	~ 77.000
Limbă-mamă	latină
Sistem de scriere	alfabetul latin
Tipologie lingvistică	SVO
limbi indo-europene italice romanice italo-vestice vestice galoromanice francoprovensală
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în	limbă regională în Franța, limbă minoritară protejată în Italia
ISO 639-2	roa
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect)	frp
Răspândire în lume

Puteți vizita Wikipedia în francoprovensală.
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text

Limba francoprovensală sau arpitană (numită în această limbă și în franceză arpitan) este o limbă romanică din grupul limbilor galoromanice, vorbită în partea de centru-est a Franței, vestul Elveției și nord-vestul Italiei, de către aproximativ 77.000 de persoane.

Denumirea de francoprovensală dată de lingviști este motivată de faptul că în esență reprezintă un idiom de trecere între franceză și dialectul provensal al limbii occitane, prezentând trăsături comune cu acestea.

Statut

Limba francoprovensală nu este limbă oficială în nicio țară. În Franța este considerată oficial limbă regională^[1], iar în Italia este protejată în calitate de limbă minoritară^[2], în special în Valea Aosta. UNESCO o repertoriază ca limbă în pericol^[3].

Tabel comparativ


Latină	Spaniolă	Francoprovensală	Franceză	Catalană	Occitană	Italiană	Română
CLAVE(M)	llave	cllâf	clef / clé	clau	clau	chiave	cheie
CANTARE	cantar	chantar	chanter	cantar	cantar	cantare	a cânta
CAPRA	cabra	chiévra	chèvre	cabra	cabra	capra	capră
LINGUA	lengua	lengoua	langue	llengua	lenga / lengua	lingua	limbă
NOCTE(M)	noche	nuet	nuit	nit	nuèit / nuèch	notte	noapte
SAPONE(M)	jabón	savon	savon	sabó	sabon	sapone	săpun
SUDARE	sudar	suar	suer	suar	susar	sudare	a asuda
VITA	vida	via	vie	vida	vida	vita	viață
PLATEA	plaza	place	place	plaça	plaça	piazza	piață
ECCLESIA	iglesia	églése	église	església	glèisa	chiesa	biserică
FACERE	hacer	fâre	faire	far / faire	fer	fare	a face
FABRICA	fragua	favèrge	forge	farga	farga	fabbrica	fabrică
MANDUCARE (COMERE)	comer	mengier	manger	manjar	menjar	mangiare	a mânca
CASEO (FORMATICUM)	queso	tôma / fromâjo	fromage	formatge	formatge	formaggio	caș, brânză, cașcaval

Note

^ Pagina Langues régionales (Limbi regionale), pe site-ul Ministerului Culturii (accesat la 4 februarie 2023).
^ Legea nr. 482 din 1999 (accesat la 6 septembrie 2018).
^ en Christopher Moseley (coord.), Atlas of the World’s Languages in Danger (Atlasul limbilor din lume în pericol), ediția a III-a revăzută și adăugită, UNESCO Publishing, 2010, Map 10, ISBN 978-92-3-104096-2 (accesat la 4 februarie 2023).

Bibliografie

Sala, Marius (coord.), Enciclopedia limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, pp. 124-125

[1] Pagina Langues régionales (Limbi regionale), pe site-ul Ministerului Culturii (accesat la 4 februarie 2023).

[2] Legea nr. 482 din 1999 (accesat la 6 septembrie 2018).

[3] Christopher Moseley (coord.), Atlas of the World’s Languages in Danger (Atlasul limbilor din lume în pericol), ediția a III-a revăzută și adăugită, UNESCO Publishing, 2010, Map 10, ISBN 978-92-3-104096-2 (accesat la 4 februarie 2023).

[1]

[2]

[3]