Sari la conținut

Lidia Lipkovskaia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lidia Lipkovskaia
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Babin, Chelmenți, raionul Nistru, Cernăuți, Ucraina Modificați la Wikidata
Decedată (73 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Beirut, Liban Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăBeirut Modificați la Wikidata
Căsătorită cuGheorgi Andreevici Baklanov[*][[Gheorgi Andreevici Baklanov (Russian singer and opera singer (1881-1938))|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus
 România Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreață de operă
voice teacher[*][[voice teacher (musical instructor)|​]] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materConservatorul din Sankt Petersburg[*]  Modificați la Wikidata
Profesor pentruVirginia Zeani, Tamara Ciobanu  Modificați la Wikidata

Lidia Lipkovski (născută Marșner; n. 28 aprilie 1884 s. Babin, azi regiunea Cernăuți – d. 22 martie 1958, Beirut, Liban) a fost o cântăreață basarabeancă de operă, lied (soprană de coloratură) și profesoară de canto.[3]

A studiat la Gimnaziul de Fete „Mariinsk” din Kameneț-Podolsk (1901), a continuat la Conservatorul Imperial de la Sankt Petersburg (1906).

A fost stagiară la Teatrul La Scala din Milano între 1906 și 1907. A cântat în limbile franceză, rusă, germană și engleză. A interpretat opere de Gioachino Rossini, Delibes, Giuseppe Verdi, Charles Gounod, Georges Bizet, Rimski-Korsakov, Piotr Ceaikovski.

A fost, de asemenea, solistă a Teatrului Mariinsk și a Teatrului Muzical din Sankt-Petersburg în perioada 1914-1915. A predat ca profesoară de canto la Conservatorul „Unirea” din Chișinău (1937-1940) și la Conservatorul de Stat (1940-1941), la Conservatorul din București (1944-1950) și la Conservatorul din Paris (1950-1953); a predat lecții particulare de canto la Odesa (1941-1942).

Dintre studenți ajunși celebri se pot cita: Leonid Boxan, Virginia Zeani, Lidia Babici-Hîncu, Anna M. Dascal, Tamara Ceban, Alexei Stârcea.[4]

A locuit la Chișinău în perioada anilor 1919-1941, pe strada A. Șciusev nr. 111. Casa în care a locuit este inclusă în Lista monumentelor protejate de stat din municipiul Chișinău.

  • Olga în Pskoviteanka
  • Prințesa Lebădă în „Povestea despre țarul Saltan
  • Ofelia în „Hamlet
  • Gilda în „Rigoletto
  • Ludmila în „Ruslan și Ludmila
  • Tatiana în „Evgheni Oneghin

A cântat și în operele: Rigoletto și Traviata de Giuseppe Verdi, Faust de Charles Gounod, Lakmé de Leo Delibes.

La 28 aprilie 2001, cu ocazia împlinirii a 117 ani de la nașterea cântăreței, Poșta Moldovei a emis o marcă cu imaginea acesteia. În 2009, Poșta Moldovei a elaborat ștampila nominală „Lidia Lipkovski, 125 de ani de la naștere”, autorul designului fiind Vitalie Bogomaz.[5]

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Literatorî Sankt-Peterburga. HH vek 
  3. ^ „Lidia Lipkovskaia”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Lidia Lipkovskaia
  5. ^ „Lidia Lipcovski-primadona operei chisinăuiene”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  • Aрабаджиу, Рaдион. Очарованная песней : Страницы жизни и творчества Л. Я. Липковской. –К. : Лит. артистикэ, 1977. – 196 с.
  • Aрабаджиу, Рaдион. Судьба примадонны : Воспоминания и документы о жизни и творчестве Л. Я. Липковской. – К. : Лит. артистикэ, 1989. – 236 с.
  • Lipkovski, Lidia // Buzilă Serafim. Interpreți din Moldova : Lexicon encicl. (1460-1960). – Ch., 1996. – P. 264-266.
  • Lipkovski, Lidia // Calendar National 2004. – Ch., 2004. – P. 141-142.
  • Lipkovski, Lidia // Chișinău : encicl. – Ch., 1997. – P. 290-291.
  • Lipkovski, Lidia // Femei din Moldova : encicl. – Ch., 2000. – P. 173-174.
  • Lipkovski, Lidia : [schiță biogr.] //Literatura și arta Moldovei: encicl. : [în 2 vol]. – Ch., 1985. – Vol 1. – P. 386. – Cu caract. chir.
  • Lipkovski, Lidia // Țarălungă Ecaterina. Enciclopedia identității românești : Personalități. – București, 2011. – P. 445.
  • Privighetoarea nistreană // Ceaicovschi Gleb. Cântăreți celebri: (Din trecutul muzical al Moldovei). – Ch., 1973. – P. 33-45. – Cu caract. chir.
  • Липковская, Лидия // Котляров Б.Я.. Из истории музыкальных связей Молдавии, Украины, России. – К., 1966. –C. 88-92.