Leo Tindemans
Leo Tindemans | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 16 aprilie 1953 Zwijndrecht, Belgia |
Decedat | (92 de ani)[2][3][4][5][6] Edegem, Flandra, Belgia[1] |
Cauza decesului | boală |
Copii | Bruno Tindemans[*] |
Cetățenie | Belgia |
Religie | catolic |
Ocupație | politician diplomat jurnalist |
Locul desfășurării activității | Strasbourg Bruxelles |
Limbi vorbite | limba franceză[4][7] limba neerlandeză |
Al 42-lea Prim-ministrul Belgiei | |
În funcție 25 aprilie 1974 – 20 octombrie 1978 | |
Precedat de | Edmond Leburton |
Succedat de | Paul Vanden Boeynants |
Premii | Europäischer Handwerkspreis[*] () Premiul Carol cel Mare () Medalia Robert Schuman[*] () honorary doctor of Heriot-Watt University[*] () Ridder in de Orde van Leopold II[*] Minister van Staat[*] () |
Partid politic | CD&V |
Alma mater | Universitatea Catolică din Leuven ()[1] Universitatea din Gent ()[1] Universitatea Harvard ()[1] |
Modifică date / text |
Leonard Clemence "Leo" Tindemans (n. , Zwijndrecht, Flandra, Belgia – d. , Edegem, Flandra, Belgia) a fost un politician creștin-democrat din Flandra, prim-ministru al Belgiei din 1974 până în 1978. Federalist convins, este celebru pentru raportul său din 1975 despre viitorul Uniunii Europene, care preconiza o uniune politică și monetară, o consolidare a puterii parlamentare și o politică de securitate și exterioară comună. A fost ministru al afacerilor externe al Belgiei între 1981 și 1989 și a fost ales europarlamentar la alegerile din 1979, 1989 și 1994. A fost președinte al Partidului Popular European între 1976 și 1985, actualmente având rolul de președinte onorific.
Este celebru pentru raportul său din 1975 prezentat Consiliului European, care prevedea o uniune politică și monetară, o consolidare a puterii parlamentare și o politică de securitate comună în Europa.
În 1976 a primit Premiul Carol cel Mare, care recompensează personalitățile angajate pentru unificarea europeană.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d ODIS, accesat în
- ^ Leo Tindemans, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ „Leo Tindemans”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Leo Tindemans, Discogs, accesat în
- ^ Leo Tindemans, Munzinger Personen, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
Predecesor: Edmond Leburton |
Prim-Ministrul al Belgiei 1974 — 1978 |
Succesor: Paul Vanden Boeynants |
|
|