Sari la conținut

Dreptate socială

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dreptatea socială este o formă de justiție care se referă la distribuirea averii, a șanselor și a privilegiilor într-o societate în care drepturile indivizilor sunt recunoscute și protejate.[1][2]

În culturile occidentală și asiatică, conceptul de dreptate socială s-a referit adesea la procesul de asigurare a faptului că indivizii își îndeplinesc rolurile societale și primesc ceea ce li se cuvine din partea societății.[3][4][5]

În mișcările contemporane pentru dreptate socială, accentul se pune pe eliminarea barierelor pentru mobilitate socială, crearea unor plase de siguranță socială și asigurarea dreptății economice.[6][7]

Dreptatea socială atribuie drepturi și îndatoriri în cadrul instituțiilor societății, permițând astfel indivizilor să beneficieze de avantajele și să suporte poverile cooperării sociale. Astfel de beneficii și îndatoriri țin de impozite, asigurările sociale, serviciile medicale, școlile publice, serviciile publice, dreptul muncii și reglementarea piețelor, în vederea asigurării distribuirii averii și a egalității de șanse.[8]

Interpretările moderne, care asociază dreptatea/justiția de o relație reciprocă cu societatea, sunt influențate de diferențele dintre tradițiile culturale, unele punând accent pe responsabilitatea individuală față de societate, iar altele pe echilibrul dintre accesul la putere și utilizarea sa responsabilă.[9]

Astfel, conceptul de dreptate socială este invocat în prezent în reinterpretarea unor figuri istorice precum Bartolomé de las Casas, în dezbateri filozofice privind diferențele dintre ființele umane, în eforturile pentru egalitatea de gen, etnică și socială, pentru promovarea dreptății în ceea ce privește migranții, deținuții, mediul natural și persoanele cu dizabilități.[10][11]

Deși conceptele de dreptate socială se regăsesc în surse filozofice clasice și creștine, de la filosofii greci Platon și Aristotel la sfinți creștini precum Augustin de Hipona și Toma de Aquino, termenul de „dreptate socială” a început să fie utilizat abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, fără o semnificație teoretică sau practică clară.[12][4][13]

Utilizarea termenului a fost considerată adesea o simplă figură de stil retorică, menită să susțină anumite viziuni asupra dreptății distributive.[14]

Termenul a fost teoretizat pentru prima dată în tratatul despre dreptul natural al lui Luigi Taparelli, în anii 1840,[15] în care a susținut că dreptatea socială reflectă datoria fiecărei persoane față de ceilalți membri ai societății într-o interdependență umană fundamentală.[16]

După Revoluțiile de la 1848, termenul a fost popularizat prin scrierile lui Antonio Rosmini-Serbati.[17][18]

În timpul revoluției industriale târzii, termenul a fost utilizat mai frecvent de juriștii americani din Epoca progresistă, precum Louis Brandeis și Roscoe Pound.

Din secolul al XX-lea, conceptul de dreptate socială a fost integrat în dreptul internațional și în instituții internaționale. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, dreptatea socială a devenit centrală în filosofia contractului social, mai ales prin contribuția lui John Rawls din A Theory of Justice (1971).

În 1993, Declarația și Programul de Acțiune de la Viena a afirmat că dreptatea socială este un scop esențial al educației în materie de drepturile omului.[19][20]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Social justice”. Oxford Reference. Accesat în . 
  2. ^ Abbott, Katherine (). „Social Justice”. Encyclopedia of Quality of Life and Well-Being Research. Dordrecht: Springer. pp. 6115–6119. ISBN 978-94-007-0753-5. 
  3. ^ Aristotel, Politica (Aristotel) (cca. 350 î.e.n.)
  4. ^ a b Clark, Mary T. (). "Augustine on Justice", în Augustine and Social Justice. Lexington Books. pp. 3–10. ISBN 978-1-4985-0918-3. 
  5. ^ Banai, Ayelet; Ronzoni, Miriam; Schemmel, Christian (). Social Justice, Global Dynamics: Theoretical and Empirical Perspectives. Florența: Taylor and Francis. ISBN 978-0-203-81929-6. 
  6. ^ Kitching, G. N. (). Seeking Social Justice Through Globalization: Escaping a Nationalist Perspective. University Park, Pa: Pennsylvania State University Press. pp. 3–10. ISBN 978-0-271-02377-9. 
  7. ^ Hillman, Arye L. (). „Globalization and Social Justice”. The Singapore Economic Review. 53 (2): 173–189. doi:10.1142/s0217590808002896. 
  8. ^ John Rawls, A Theory of Justice (1971), p. 4: „Principiile dreptății sociale oferă o modalitate de alocare a drepturilor și îndatoririlor în instituțiile de bază ale societății și definesc distribuția adecvată a beneficiilor și poverilor cooperării sociale.”
  9. ^ Zhang, Aiqing; Xia, Feifei; Li, Chengwei (). „The Antecedents of Help Giving in Chinese Culture”. Social Behavior and Personality. 35 (1): 135–142. doi:10.2224/sbp.2007.35.1.135. 
  10. ^ Smith, Justin E. H. (). Nature, Human Nature, and Human Difference: Race in Early Modern Philosophy. Princeton University Press. p. 17. ISBN 978-1-4008-6631-1. 
  11. ^ Trương, Thanh-Đạm (). Migration, Gender and Social Justice: Perspectives on Human Insecurity. Springer. pp. 3–26. ISBN 978-3-642-28012-2. 
  12. ^ J. Zajda, S. Majhanovich, V. Rust, Education and Social Justice, 2006, ISBN: 1-4020-4721-5.
  13. ^ Thomas Paine, Agrarian Justice. Tipărit de R. Folwell pentru Benjamin Franklin Bache.
  14. ^ Behr, Thomas. Social Justice and Subsidiarity: Luigi Taparelli and the Origins of Modern Catholic Social Thought. Catholic University of America Press, 2019.
  15. ^ Luigi Taparelli, SJ, Saggio teoretico di dritto naturale appogiato sul fatto (Palermo: Antonio Muratori, 1840–1843), secțiunile 341–364.
  16. ^ Behr, Thomas. Social Justice and Subsidiarity..., pp. 149–154.
  17. ^ Rosmini-Serbati, The Constitution under Social Justice. Trad. A. Mingardi. Lexington Books, 2007.
  18. ^ Pérez-Garzón, Carlos Andrés (2018). „Unveiling the Meaning of Social Justice in Colombia”. Mexican Law Review. 10 (2): 27–66.
  19. ^ Preambulul Constituției OIM
  20. ^ Declarația și Programul de Acțiune de la Viena, Partea a II-a, secțiunea D.
Acest articol legat de filosofie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dreptate_socială&oldid=16977756