Sari la conținut

Dinu C. Giurescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dinu C. Giurescu
Date personale
Născut15 februarie 1927
București, România
Decedat (91 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (infarct miocardic) Modificați la Wikidata
PărințiConstantin C. Giurescu, nepotul lui Constantin Giurescu
Căsătorit cuAnca Elena Giurescu
CopiiMarina Giurescu Vlah
Ena Giurescu Heller
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric, politician
Limbi vorbitelimba română[3][4] Modificați la Wikidata
Activitate
EducațieFacultatea de Istorie a Universității București
Partid politicPartidul Conservator
RudeSimion Mehedinți  Modificați la Wikidata
Membru titular al Academiei Române

Dinu C. Giurescu (n. , București, România – d. , București, România) a fost un istoric și politician român, membru titular (din 2001) al Academiei Române,[5] deputat în Parlamentul României și vicepreședinte al Partidului Conservator.

A fost fiul lui Constantin C. Giurescu (n. 1901 Focșani - d. 1977) și nepotul lui Constantin Giurescu (n. 1875 Chiojdu, Buzău - d. 1918). A fost licențiat al Facultății de Istorie, Universitatea din București, 1950. În anul 1968 a obținut titlul științific de doctor în istorie. Profesor la Universitatea de Artă, Secția Istoria și Teoria Artei-Muzeografie [1968-1987). A fost președinte al părții române în Comisia româno-bulgară de istorie (1979-1985 și din 1991, în continuare). A fost profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București (1990-1997), membru titular al Academiei Române din 2001 (membru corespondent din 1990) până la moartea sa în 2018, membru în Consiliul Științific al Institutului Revoluției Române.

Pe 24 aprilie 2014 a devenit vicepreședinte al Academiei Române, pentru un mandat de patru ani.[6]

Lucrări publicate

[modificare | modificare sursă]
  • Giurescu, Dinu C (), „Anatefterul. Condica de porunci a vistieriei lui Constantin Brâncoveanu”, Studii și Materiale de Istorie Medie, vol. 5: pp. 353–504 
  • "Istoria ilustrată a românilor" (1981); colaborare cu Constantin C. Giurescu
  • Giurescu, Dinu C. (), Guvernarea Nicolae Rădescu, București: Editura All 
  • "Imposibila încercare. Greva regală, 1945" (1999);
  • "România în al doilea război mondial" (1999);
  • "Cade Cortina de Fier -România 1947" (2002) etc.
  • „Zid de pace, turnuri de frăție. Deceniul deschiderii: 1962 - 1972”, în colaborare cu Mircea Malita, 2012[7]
  • „Lichidatorii. România în 1947”, Colecția “Biblioteca de istorie a României. ”Editura Enciclopedică. București, 2012[8]
  1. ^ Dinu Constantin Giurescu, Autoritatea BnF 
  2. ^ A MURIT istoricul Dinu C. Giurescu! Fostul vicepreședinte al Academiei Române avea 91 de ani 
  3. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent, Academia Română
  6. ^ Dinu C. Giurescu, Bogdan Simionescu, Cristian Hera, Alexandru Surdu - aleși vicepreședinți ai Academiei, 24 aprilie 2014, Diana Parvulescu, Mediafax, accesat la 19 iulie 2014
  7. ^ Lansare de carte: Zid de pace, turnuri de fratie. Deceniul deschiderii: 1962- 1972 Arhivat în , la Wayback Machine., Historia, accesat la 27 iunie 2012
  8. ^ Doi ani și zece luni care au ucis speranța României, 8 ianuarie 2013, Serban Cionoff, Jurnalul Național, accesat la 1 martie 2013
  • Oprea, Marian (). Conspirația Securității. București: Lumea Magazin. ISBN 973-86853-3-8. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]