Dan Șova
Dan Coman Șova | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (51 de ani) București |
Cetățenie | România |
Ocupație | istoric politician |
Limbi vorbite | limba română |
Ministru al transporturilor | |
În funcție 5 martie 2014 – 24 iunie 2014 | |
Președinte | Traian Băsescu |
Prim-ministru | Victor Ponta |
Precedat de | Ramona Mănescu |
Succedat de | Ioan Rus |
Senator de Olt | |
În funcție 19 decembrie 2008 – 26 mai 2015 | |
Partid politic | Partidul Social Democrat |
Alma mater | Universitatea din București |
Modifică date / text |
Dan Coman Șova (n. 9 aprilie 1973, București) este un om politic român, senator de Olt în legislatura 2008-2012 din partea Partidului Social Democrat, ministru pentru relația cu parlamentul în primul guvern Ponta (6 august 2012-21 decembrie 2012), ministru delegat pentru proiecte de infrastructură în al doilea guvern Ponta (21 decembrie 2012-5 martie 2014), ministru al transporturilor în al treilea guvern Ponta (5 martie 2014-24 iunie 2014).
Studii
[modificare | modificare sursă]În anul 1995 a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București, iar în 2001 a absolvit Facultatea de Istorie din cadrul aceleiași universități. În anul 2005 a obținut titlul de doctor în drept din partea Universității București, cu teza de doctorat intitulată Fiscalitatea aplicabilă societăților comerciale.
Activitatea politică
[modificare | modificare sursă]Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate. Eticheta a fost introdusă în februarie 2014 |
- Membru PSD, membru al organizației județene PSD Olt (din februarie 2003 - prezent)
- Președinte interimar organizației orășenești Drăgănești-Olt din PSD (2009 – Aprilie 2010)
- Vicepreședinte al Departamentului de justiție al PSD (februarie 2008 – februarie 2009)
- Președinte al Departamentului de justiție al PSD (martie 2009 – aprilie 2010)
- Președinte al Comisiei naționale de arbitraj și integritate morală a PSD (din iunie 2010)
- Prim-vicepreședinte al organizației județene a PSD Olt (din iulie 2010)
Activitatea parlamentară
[modificare | modificare sursă]- Senator, membru al Senatului României (legislatura 2008 - 2012)
- Vicepreședinte al grupului senatorial al alianței PSD + PC (decembrie 2008 – septembrie 2010)
- Vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene a parlamentului României (din decembrie 2008)
- Membru al Comisiei juridice a Senatului României (din decembrie 2008)
- Membru al Comisiei parlamentare de redactare a noului Cod Civil și a noului Cod de Procedură Civilă
- Vicepreședinte al comisiei parlamentare pentru modificarea Constituției României
Activitatea profesională
[modificare | modificare sursă]- Asistent universitar la Facultatea de Drept a Universității din București (1998 – 2000)
- Preparator universitar la Facultatea de Drept a Universității din București (1996 - 1998)
- Titular al seminarului Proceduri Fiscale, Institutul Național al Magistraturii (2002 - 2004)
Activitatea editorială
[modificare | modificare sursă]- Directorul Revistei române de drept al afacerilor, editurile Rosetti și Wolters Kluwer Romania (2002 – 2006)
- Membru în colegiul director al revistei Curierul fiscal editat de editura C. H. Beck (din München) (2009)
Activitatea profesională juridică
[modificare | modificare sursă]- Avocat; la Baroul București (1995 – prezent)
- Deține casa de avocatură Șova și Asociații[1]
- Clasat anual, începând din 2004, de publicația britanică European Legal Expert, între cei mai valoroși 30 de avocați ai României, într-o enumerare alfabetică, care nu presupune un clasament.
- Practician certificat în domeniul reorganizării judiciare și al falimentului; membru în Uniunea Națională a Practicienilor în Reorganizare și Lichidare din România (2001 – prezent).
Afirmații publice prin care a susținut ca soldații români nu au participat la pogromul de la Iași
[modificare | modificare sursă]La 5 martie 2012, ca purtător de cuvânt al Partidului Social Democrat (PSD), a făcut unele afirmații într-o emisiune a postului de TV Money Channel prin care a minimalizat existența pogromului din iunie 1941 de la Iași. A afirmat că, în acel pogrom, numai „23-24 de cetățeni români de origine evreiască [...] au fost omorâți de soldații din armata germană” și că „la masacrul de la Iași nu au participat români”. El a mai spus că acest lucru ar fi fost demult lămurit de istorie. De asemenea, Șova a afirmat că „niciun evreu nu a avut de suferit și asta i s-a datorat lui Antonescu”. A sugerat că aceste aserțiuni s-ar întemeia pe date cuprinse într-o carte scrisă de istoricul Teșu Solomovici.[2]
Institutul Național Elie Wiesel pentru studiul Holocaustului din România și-a exprimat indignarea și dezaprobarea față de afirmațiile făcute de Dan Șova. [1]
În Revista 22, Rodica Palade a arătat că afirmațiile lui Șova se înscriu într-o mai veche linie politică a PSD, prin care se minimaliza și se nega Holocaustul în România.[3]
În consecință, Victor Ponta, liderul partidului, l-a înlocuit din funcția de purtător de cuvânt al PSD și a declarat că Șova „a făcut o mare gafă” și că „punctul de vedere al PSD [...] este în totală contradicție” cu aceste afirmații.[4]
Șova și-a cerut scuze a doua zi, însă a încercat să lase a se înțelege că cele afirmate de el ar fi fost interpretate greșit.[5]
Procesele de corupție
[modificare | modificare sursă]Pe 17 septembrie 2015 Dan Șova a fost trimis în judecată împreună cu fostul premier Victor Ponta, pentru fapte de corupție, acuzat că, alături de alți inculpați, a primit foloase necuvenite în urma unor acte adiționale asupra unor contracte aflate în desfășurare cu 2 complexuri energetice, provocând o daună de peste 3 milioane lei statului român.[6][7] În data de 20 mai 2018, Dan Șova a fost achitat pentru acuzațiile formulate de DNA în Dosarul Rovinari-Turceni.
Pe 26 ianuarie 2016 Dan Șova a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență în dosarul CET Govora[8]
Pe 20 iunie 2018 a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare în dosarul CET Govora.[9] După ce a fost ținut în detenție timp de 6 luni fără ca hotărârea din 20 Iunie 2018 să fie motivată, la data de 20 Decembrie 2018, la doar o zi după redactarea motivării hotărârii din 20 iunie 2018, această hotărâre a fost suspendată de către Înalta Curte de Casație și Justiție iar Sova Dan Coman a fost pus în libertate. În februarie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, a anulat decizia pronunțată la data de 20 iunie 2018.[10][11] În octombrie 2019 a fost anulată și hotărârea de fond din acest dosar[12].
Pe 1 martie 2023 Dan Șova a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 3 ani de închisoare cu suspendare în dosarul CET Govora.[13]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Dan Șova, un avocat bogat, cu bani de la stat, 9 martie 2011, adevarul.ro, accesat la 17 mai 2011
- ^ Rață, Marinela (). „Senatorul PSD Dan Șova neagă pogromul de la Iași. Istoricii sunt revoltați”. TVR Info. Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- ^ „Dan Șova, țapul ispășitor al negaționismului pesedist”. . Accesat în .[nefuncțională]
- ^ „Gafa senatorului Șova. Victor Ponta: Dan Șova nu mai este purtător de cuvânt al PSD și este trimis la Washington pentru a se documenta pe marginea Holocaustului”. Revista 22. .[nefuncțională]
- ^ Drăgan, Flavia. „Șova își cere scuze că a negat Holocaustul”. România liberă. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Direcția Națională Anticorupție. „urmărire penală ȘOVA DAN-COMAN - cu sursă”. Accesat în .
- ^ Alexandru Ion, (), „Dan Șova, urmărit penal pentru contracte ilegale la companiile energetice Turceni și Rovinari, dezvăluite în exclusivitate de România Liberă”, România liberă, arhivat din original la , accesat în
- ^ „trimitere cet”.
- ^ Dan Șova, condamnat la 3 de închisoare Arhivat în , la Wayback Machine., Agerpres.ro, 20 iunie 2018.
- ^ „Instanța supremă anulează condamnarea lui Dan Șova în dosarul CET Govora. Procesul se va rejudeca”. EurActiv | Știri, politici europene & Actori UE online. Accesat în .
- ^ „Instanța supremă anulează condamnarea lui Dan Șova în dosarul 'CET Govora'. Procesul se va rejudeca”. www.digi24.ro. Accesat în .
- ^ „Dosarul de corupție al lui Dan Șova, rejudecat de la zero. Decizie în premieră, după hotărârea CCR privind completurile de 3 judecători”. Mediafax.ro. Accesat în .
- ^ „condamnare 2”.