Comuna Ceanu Mare, Cluj
| Ceanu Mare | |
| — comună — | |
  Ceanu Mare Ceanu Mare (România) | |
| Coordonate: 46°39′36″N 23°58′12″E / 46.66000°N 23.97000°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| SIRUTA | 56844 |
| Atestare | 1293 [1] |
| Reședință | Ceanu Mare |
| Sate componente | Ceanu Mare, Andici, Boian, Bolduț, Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, Hodăi-Boian, Iacobeni, Morțești, Stârcu, Strucut, Valea lui Cati |
| Guvernare | |
| - Primar | Virgil Păcurar[*] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 134,56 km² |
| Altitudine | 386 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.333 locuitori |
| - Densitate | 32 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407185 |
| Prefix telefonic | +40 x64 [2] |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Ceanu Mare (în maghiară Mezőcsán, în trad. "Ceanu de Câmpie", colocvial Csán) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Andici, Boian, Bolduț, Ceanu Mare (reședința), Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, Hodăi-Boian, Iacobeni, Morțești, Stârcu, Strucut și Valea lui Cati.
Date geografice
[modificare | modificare sursă]Comuna se află în sud-estul județului Cluj, la 20 km de orașul Câmpia Turzii, 30 km de Turda și 60 km de Cluj-Napoca.
Comuna Ceanu Mare se întinde pe o suprafață de 134 km2, având o populație de 4.152 de locuitori (2009), dispuși în satul reședință de comună Ceanu Mare și satele Boian, Bolduț, Ciurgău, Dosu Napului, Fânațe, Hodăi-Boian, Iacobeni, Morțești, Stârcu, Strucut și Valea lui Cati.
În componența comunei a existat în trecut și un sat numit Gherea, dar prin Legea nr. 2 din 20 decembrie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, acesta a fost desființat și incorporat satului vecin Strucut, cu care s-a unificat.[3]
Majoritatea satelor comunei sunt amplasate pe cursurile râurilor Valea Lată și Valea Largă, pe relieful delurilor joase ale Câmpiei Transilvaniei.
La nord, comuna se învecinează cu comuna Cojocna, la nord-vest cu comuna Frata, la vest cu comuna Ploscoș, la sud cu Viișoara și Tritenii de Jos, iar la est cu comuna Valea Largă din județul Mureș.
Clima zonei este temperat-continentală, moderată.
Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Ceanu Mare
Români (84,7%)
Romi (1,41%)
Alte etnii (0,48%)
Necunoscută (13,41%)
Componența confesională a comunei Ceanu Mare
Ortodocși (80,29%)
Penticostali (3,33%)
Alte religii (2,73%)
Necunoscută (13,65%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ceanu Mare se ridică la 3.333 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.531 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,7%), cu o minoritate de romi (1,41%), iar pentru 13,41% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,29%), cu o minoritate de penticostali (3,33%), iar pentru 13,65% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Ceanu Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Virgil Păcurar[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||
|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 3 | ||||
| Partidul Național Liberal | 3 | ||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | ||||
| Uniunea Salvați România | 2 | ||||
| Partidul PRO România | 2 | ||||
| Forța Dreptei | 1 | ||||
Evoluție istorică
[modificare | modificare sursă]De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[8] [9] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
| 1.850 | 3.045 | 2.760 | 165 | 2 | 111 | 7 | ||
| 1.880 | 3.204 | 2.743 | 320 | 5 | 136 | |||
| 1.890 | 3.845 | 3.286 | 396 | 20 | 143 | |||
| 1.900 | 3.960 | 3.469 | 482 | 9 | 0 | |||
| 1.910 | 4.216 | 3.815 | 353 | 2 | 46 | |||
| 1.920 | 4.339 | 4.038 | 247 | 54 | ||||
| 1.930 | 5.023 | 4.649 | 305 | 65 | 4 | |||
| 1.941 | 6.218 | 5.785 | 263 | 2 | 168 | |||
| 1.956 | 6.925 | 6.608 | 260 | 1 | 54 | 2 | ||
| 1.966 | 7.291 | 7.091 | 198 | 2 | ||||
| 1.977 | 6.741 | 6.490 | 174 | 77 | 0 | |||
| 1.992 | 4.472 | 4.376 | 96 | 0 | ||||
| 2.002 | 4.308 | 4.067 | 102 | 1 | 138 | 0 | ||
Ceanu Mare - evoluția demografică
 |
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Structura confesionalǎ - la nivel de comunǎ
[modificare | modificare sursă]| Recensământul[10] [11] | Structura religioasă | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Ortodocși | Greco-catolici | Romano-catolici | Reformați-Calvini | Evanghelici-Luterani | Mozaici | Alte confesiuni | Baptiști | Penticostali | Adventiști |
| 1850 | 3045 | 19 | 2853 | 45 | 120 | 1 | 7 | - | - | - | - |
| 1857 | 3061 | 21 | 2851 | 54 | 104 | 3 | 19 | - | - | - | - |
| 1869 | 3349 | 37 | 2937 | 78 | 270 | 3 | 15 | 2 | - | - | - |
| 1880 | 3204 | 52 | 2838 | 46 | 228 | 2 | 29 | - | - | - | - |
| 1890 | 3845 | 31 | 3397 | 47 | 308 | - | 49 | 1 | - | - | - |
| 1900 | 3960 | 19 | 3446 | 60 | 349 | - | 72 | - | - | - | - |
| 1910 | 4216 | 72 | 3790 | 48 | 245 | - | 52 | 1 | - | - | - |
| 1930 | 5023 | 113 | 4542 | 20 | 262 | - | 5 | 65 | 24 | - | 30 |
| 1992 | 4472 | 4069 | 34 | 27 | 90 | - | - | 252 | 2 | 162 | 48 |
Structura confesionalǎ - la nivelul satului
[modificare | modificare sursă]| Recensământul[10] [11] | Structura religioasă | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Ortodocși | Greco-catolici | Romano-catolici | Reformați-Calvini | Evanghelici-Luterani | Mozaici | Alte confesiuni | Baptiști | Penticostali | Adventiști |
| 1850 | 1960 | 19 | 1789 | 16 | 118 | 1 | 7 | - | - | - | - |
| 1857 | 1912 | 21 | 1746 | 35 | 94 | 3 | 10 | - | - | - | - |
| 1869 | 2127 | 31 | 1787 | 63 | 238 | 3 | - | 2 | - | - | - |
| 1880 | 2031 | 45 | 1740 | 33 | 199 | 2 | 6 | - | - | - | - |
| 1890 | 2536 | 22 | 2183 | 30 | 260 | - | 29 | - | - | - | - |
| 1900 | 2649 | 11 | 2252 | 24 | 304 | - | 47 | - | - | - | - |
| 1910 | 2707 | 39 | 2407 | 17 | 211 | - | 28 | - | - | - | - |
| 1930 | 3203 | 77 | 2865 | 15 | 214 | - | - | 16 | 2 | - | 10 |
| 1992 | 1113 | 1035 | 12 | 13 | 41 | - | - | 12 | - | 7 | 1 |
Istoric
[modificare | modificare sursă]Satul apare menționat în anul 1293 sub denumirea de Chan într-un document al Cancelariei Regelui Andrei al Ungariei. Satele Boian și Iacobeni apar menționate din secolul al XIV-lea , iar celelalte așezări ale comunei au fost înființate după evul mediu. Ulterior, în 1439 apare menționat sub denumirea de Mesechan, iar în 1449 Mezewchany[12].
În documente din 1465, este menționată existența în zonă a unor sate românești cneziale, cum ar fi "Voievodatul Cean", cu centrul în localitatea Cean. Reprezentanți ai comunei au fost prezenți în 1918 la adunarea de la Alba Iulia prin care s-a hotărât unirea Transilvaniei cu România.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 096 și Sectio 110) apare sub numele de Mezö Csán (Ceanul de Câmpie).
Eveniment local
[modificare | modificare sursă]Pe 12 august 2004, Gerhard Schröder[13], pe atunci cancelar al Germaniei, aflat în vizită în România, s-a recules la Ceanu Mare la mormântul tatălui său Fritz Schröder (n. 12 sept. 1912 - d. 4 oct. 1944), mormânt aflat în curtea bisericii ortodoxe din Ceanu Mare. Fritz Schröder a fost caporal în armata germană, în cel de-al doilea război mondial, și a murit pe 4 octombrie 1944 în cadrul luptelor din Transilvania dintre armata germană și cea sovietică. La Ceanu Mare a fost prezent, ca gazdă a cancelarului și prim-ministrul român, Adrian Năstase.
Obiectiv memorial
[modificare | modificare sursă]- Monumentul Eroii Neamului este dedicat sătenilor căzuți în Primul Război Mondial. Obiectivul memorial a fost construit după 1989, se află în curtea bisericii ortodoxe și este format din 3 cruci de beton pe care sunt gravate numele ostașilor din localitate căzuți în Primul Război Mondial.
Lăcașuri de cult
[modificare | modificare sursă]- Biserica Reformată-Calvină, din 1861
- Biserica Ortodoxă din Ceanu Mare
- Biserica de lemn din Ceanu Mare
Administrația comunei
[modificare | modificare sursă]Satul nu este împarțit în cartiere, dar fiecare zonă a localității are un nume: La Moară, La Bază, La Curbă, Putorna, Voidești, Capătul Satului etc.
Cimitire
[modificare | modificare sursă]Localitatea are 6 cimitire:
- Cimitirul de la moară
- Cimitirul din curtea bisericii
- Cimitirul din spatele bisericii
- Cimitirul de la cramă
- Cimitirul unguresc
- Cimitirul de la cruce
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Pădurea Andiciului
- Boian
- Ciurgău, Cluj
- Cânepiști (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
- Remus Hădărean (). Timpurile unui loc: Ceanu Mare : 1293-2003. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință. ISBN 973-686-451-0.
- Remus Hădărean (). Ceanu Mare - 710 ani. Cluj-Napoca: [14]. ref stripmarker în
|publisher=la poziția 1 (ajutor)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart, p. 117
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ LEGEA nr. 2 din 20 decembrie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Structura etno-demografică a României
- ^ a b „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Structura etno-demografică a României
- ^ hu Lestyán Ferenc: Megszentelt kövek. A középkori erdélyi püspökség templomai, Budapest, Arcanum, 2003, ISBN 963-9374-74-1[1]
- ^ Despre vizita fostului cancelar german la Ceanu Mare
- ^ Monografie publicată în 2005 sub patronajul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Cluj-Napoca
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Pagina Primăriei
- Ceanu Mare
- Imagine din satelit a zonei
- de Lista soldaților germani îngropați la Ceanu Mare
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Comuna Ceanu Mare și satele componente
| |||||||||||||||||||