Sari la conținut

Catedrala Mântuirii Neamului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol sau secțiune are nevoie de actualizare.
Unele părți din acest articol sau secțiune au fost identificate ca nemaifiind de actualitate.
Vă rugăm să actualizați acest articol introducând evenimente recente și eliminați acest format după aceea. Informații suplimentare se pot găsi pe pagina de discuții.
Catedrala Mântuirii Neamului

Catedrala Mântuirii Neamului, noiembrie 2022
Informații generale
ConfesiuneBiserica Ortodoxă Română
Hram„Înălțarea Domnului”
„Sfântul Apostol Andrei”
Tipcatedrală
ȚaraRomânia
LocalitateBucurești
Calea 13 septembrie, sect. 5
Coordonate44° 25′ 33.26″ N / 26° 04′ 56.38″ E
Date despre construcție
Stil arhitectonicneobizantin
Înălțime maximă120 m
Istoric
Perioadă construcție2010 - 2025 (estimare)
Localizare
Prezență online
https://catedrala-nationala.ro/
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Planul Catedralei
Profilul

Catedrala Mântuirii Neamului, cu hramul principal „Înălțarea Domnului” și hramul secundar „Sf. Apostol Andrei”[1], este cea mai mare biserică din România și una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din lume. Piatra de temelie a lăcașului de cult a fost pusă în februarie 2011 și data finalizării sale era preconizată a fi la sfârșitul anului 2018.[2] Costurile, până in noiembrie 2018, s-au ridicat la 110 milioane de euro[3] iar câștigătorul licitației pentru proiectarea edificiului este firma băcăuană Vanel Exim.

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Ideea unei catedrale naționale nu este nouă, ea a fost propusă de sinodul bisericii autocefale române și regele Carol I și reluată în anii de după Primului Război mondial, când au și apărut schițe de proiecte ale arhitecților perioadei (cea mai cunoscută fiind a arhitectului Petre Antonescu) și a fost susținută de patriarhul Miron Cristea[4].

Uitat în anii comunismului, proiectul a fost reluat după 1989, susținut de o parte din populație: un sondaj național realizat în 2011 arată că 60 % dintre persoanele întrebate erau, mai ales în mediul rural, favorabile, proiectului, cu condiția ca fondurile să fie alocate de Biserică, nu de Stat.[5]

Pe 29 noiembrie 2007, Patriarhul Daniel a pus piatra de temelie a noului edificiu.[6]

La 25 noiembrie 2018 a avut loc sfințirea⁠(d) Catedralei Mântuirii Neamului, slujba fiind oficiată de Patriarhul Daniel al României și de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu.[7] Se preconiza ca lucrările de construcție și amenajare a catedralei să fie finalizate până în anul 2021.[8]

Amplasament

[modificare | modificare sursă]

Tema de concurs a fost schimbată în permanență datorită schimbării amplasamentului. Actualmente, locul pe care deja s-a pus piatra de temelie este în spatele Casei Republicii, pe dealul Arsenalului. Capacitatea este de 6000 de persoane, dintre care 1000 de scaune, spațiul pentru cor este dimensionat pentru 300 de persoane, parterul catedralei va adăposti o sală multifuncțională și spatii muzeale pentru 2000 de persoane, cu grupuri sanitare și garderoba aferentă. Înălțimea maximă este de 120 de metri în vârful crucii de pe cupola principală.

„Dealul Arsenalului este cel mai potrivit loc dintre cele existente, cele ce pot fi puse la dispoziția Bisericii, ca dovadă că hotărârea Consiliului Național Bisericesc de ridicare a construcției în acest loc a fost adoptată zilele acestea și de Sfântul Sinod.”

Construirea Catedralei se face pe baza legii, trecerea terenului din proprietatea statului în cea a BOR. Apoi va fi pusă piatra de temelie și vor fi sfințiți cei 11.000 de metri pătrați pe care va fi ridicată Catedrala.

„Banii necesari pentru construcție nu există, atât de la conturile speciale deschise de la începutul lui 1990, unde credincioșii au făcut donații, cât și din alte donații majore. De pildă, papa Ioan Paul al II-lea a donat mai demult 100.000 €, iar Arhiepiscopul Atenei, tot atât”, a mai spus episcopul Ciprian Câmpineanul. Acesta a adăugat că mai multe firme de construcții și-au anunțat deja intenția de a sponsoriza cu materiale de construcție marele proiect. În plus, există posibilitatea creării unor tabere de muncă pe Dealul Arsenalului, unde studenții vor putea da ajutor voluntar.

Din 1996 încoace au fost propuse mai multe amplasamente pentru Catedrală. Primul a fost Piața Unirii din București, în fața clădirii care adăpostește Unirea Shopping Center, unde în prezența Papei Ioan Paul al II-lea a fost slujită o troiță, ca piatră de temelie. În perioada 1999-2002 se discuta axul Bulevardului Unirii, în fața terenului pe care ar fi trebuit sa se înalțe noua clădire a Operei.[9]

În anul 2004, Guvernul Adrian Năstase a transmis în folosință Bisericii Ortodoxe Române o suprafață de 5 hectare din Parcul Carol I, pe platoul central, unde urma să se demoleze Mausoleul și să fie ridicată Catedrala Mântuirii Neamului Românesc. Decizia de construire a Catedralei pe locul Monumentului Eroilor din Parcul Carol a stârnit numeroase controverse și proteste. Traian Băsescu, în calitate de primar al Capitalei, s-a opus, s-a judecat și a câștigat procesele cu autoritățile (Primăria sectorului 4 și Consiliul general) care au emis autorizații pentru construirea Catedralei în parc,[10] astfel că Mausoleul a fost salvat și s-a trecut la căutarea unui alt amplasament pentru Catedrală.

Biserica Sfântul Ioan Gură de Aur, Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului Românesc

În iunie 2009 Biserica Ortodoxă Română declara că ansamblul Catedralei se va întinde pe 11 hectare de teren, situate lângă Palatul Parlamentului. Se anunța că Catedrala Mântuirii Neamului va avea o înălțime de 120 de metri[2], va fi asigurată împotriva cutremurelor de peste 8 grade pe scara Richter și va avea o suprafață de 38.000 de metri pătrați. Catedrala urma să aibă o structură de beton armat cu ziduri de cărămidă, în interiorul căreia vor putea intra aproape 5.000 de pelerini, Se intenționa ca slujba să poată fi urmărită de la fața locului chiar de 125.000 de credincioși, pe ecrane montate pe holuri și în exteriorul Catedralei. Costul total al lucrării era estimat la 400 de milioane de euro, bani în care sunt incluse finisajele, sculptura și pictura.[11][12]

Etapele construirii catedralei

[modificare | modificare sursă]

Câștigătorul concursului de proiecte

[modificare | modificare sursă]

După definitivarea noului amplasament al lăcașului de cult, Biserica Ortodoxă Română a organizat un concurs pentru alegerea proiectantului general al catedralei. La 3 iulie 2010 BOR a anunțat că firma Vanel Exim din Bacău a fost desemnată câștigătoare a concursului de proiectare pentru ridicarea lăcașului de cult, valoarea totală a devizului de execuție a catedralei fiind în jur de 100 de milioane de euro, mai mic decât prețul inițial al lucrării la roșu, care fusese estimat la 180-200 de milioane de euro. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a declarat că pentru proiect nu vor veni bani de la statul român și că Biserica își asumă întreaga responsabilitate financiară, banii împrumutați urmând a fi înapoiați într-un termen de 15–20 de ani, plus o perioadă de grație, de la ridicarea construcției la roșu.[13] Locul ales este Dealul Arsenalului, pe un teren aflat în proprietatea Patriarhiei din 2005, acordat prin ordonanță de Guvern, având ca destinație exclusivă construcția Catedralei Mântuirii. Catedrala va avea 120 m lungime, 70 m lățime și 120 m înălțime, se va desfășura pe o suprafață de 38.000 de metri pătrați și va avea două hramuri: „Înălțarea Domnului” (Ziua Eroilor) și „Sfântul Apostol Andrei”. La prețul ridicării la roșu se vor adăuga încă circa 200 de milioane de euro pentru picturile din Catedrală.[13]

Fazele realizării construcției

[modificare | modificare sursă]

Dată fiind complexitatea proiectului, construirea catedralei se întinde pe o perioadă relativ îndelungată. Calendarul lucrărilor de construcție a fost respectat aproape în totalitate[14]:

  • noiembrie 2017 - finalizarea lucrărilor de zidire la nava principală și balcoanele interioare până la cota +45,00 m;
  • aprilie 2018 - finalizarea lucrărilor de zidire la turlele secundare, cota +62,00 m;
  • iunie 2018 - finalizarea lucrărilor de zidire la turla clopotniță, cota +75,50 m;
  • iulie 2018 - finalizarea lucrărilor de zidire la turla principală (Pantocrator), cota +106,00 metri;
  • septembrie 2018 - structura metalică a acoperișului și realizarea învelitorii acestuia;
  • noiembrie 2018 - finalizarea catapetesmei și sfințirea altarului noii Catedrale Naționale;
  • 2019-2024 - continuarea lucrărilor la picturile interioare în tehnica mozaic, finalizarea învelitorilor turlelor și a finisajelor exterioare;
  • 2025 - finalizarea picturilor în tehnica mozaic și sfințirea Catedralei cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române.

Clopotele

[modificare | modificare sursă]
Cele șase clopote
Clopotul cel mare

Pe 11 noiembrie 2016 a fost turnat la Innsbruck primul clopot al Catedralei Mântuirii Neamului. Acesta cântărește peste 25 de tone, și are un diametru de 3,35 metri, fiind cel mai mare clopot în mișcare din lume situat într-un edificiu de biserică. Pentru bronzul destinat turnării clopotului s-a folosit 78% cupru electrolitic și 22% staniu electrolitic. Pe clopotul mare se regăsește basorelieful Patriarhului Daniel, cu scopul de a evidenția binecuvântarea acestuia pentru realizarea lor.[15]

Cost și finanțare

[modificare | modificare sursă]

În 2006, Evenimentul Zilei a estimat costul noii catedrale care urma să fie de peste 500 milioane €, inclusiv prețul terenului.[16] În 2007, Patriarhul Daniel a estimat costul clădirii, excluzând terenul, la aproximativ 400 milioane €.[17] În 2008, Le Figaro a estimat costul la 1 miliard €.[18]

În 2007, guvernul a anunțat că va dona 30 de milioane de lei (8 milioane €) pentru construcția noii catedrale. Parlamentul a legiferat că o jumătate din costul Catedralei va proveni de la stat.[19] Acest act a fost criticat. Daniel Dăianu, un deputat european liberal, a sugerat că este vorba despre cheltuieli populiste, iar fondurile ar proveni din alte domenii de cheltuieli.[19] Remus Cernea, șeful Asociației Solidaritatea pentru libertatea de conștiință s-a plâns că finanțarea catedralei cu bani publici discriminează finanțarea altor proiecte.[20]

În 2010, anul începerii construcției, Patriarhia spunea că va construi Catedrala "din fonduri proprii și din contribuțiile credincioșilor, și nu cu bani de la Buget".[21] Totuși, la începutul anului 2011 guvernul a donat 10 milioane de lei [22] iar Primăria Capitalei a acordat aceeași sumă.[23]

În 2013, costurile de construcție ale catedralei au fost estimate la 400 milioane de lei.[24] În 2015, la cinci ani după începerea lucrărilor de construcție, costul total al structurii catedralei fără finisaje a fost reevaluat la 91 milioane €.[25]

În primăvara anului 2017, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei spunea că estimarea costului de construcție este de 80 milioane €, fiind deja cheltuite 65 de milioane până în acel moment." Ar mai fi nevoie de aproximativ 20 de milioane de euro pentru a ridica în formă finală Biserica. Este vorba despre banii Patriarhiei Române, banii din donațiile credincioșilor din țară și din străinătate. Aceste donații sunt de peste 20-30% din suma finală. A doua sursă de finanțare o constituie Guvernul României, care, în limita bugetară disponibilă, acordă, în fiecare an, un ajutor financiar și a treia sursă de finanțare o constituie administrațiile locale".[26]

În noiembrie 2018, Patriarhia Română a transmis că până în prezent pentru catedrală s-au cheltuit 110 milioane de euro din care "un procent de aproximativ 25% provine din donații, restul reprezentând sprijinul financiar oferit de autoritățile administrației publice centrale și locale".[3]

La sfârșitul anului 2022, la Catedrala Mântuirii Neamului deja erau investiți 200 de milioane euro.[27]

Critici

[modificare | modificare sursă]

Au fost formulate numeroase critici la adresa construirii catedralei:

  • «mântuirea unui neam» se obține prin însușirea valorilor morale ale statului de drept și democrației moderne, prin pocăința pentru crimele istorice și prin lupta împotriva corupției, nu prin ridicarea unui nou monument faraonic de milioane de € în continuarea «realizărilor mărețe» din perioada comunistă[28] · [29]; Trupa Taxi a lansat în 2016 o piesă-manifest numită "Despre smerenie".[30]
  • pe planul financiar, fondurile sunt în mare parte publice, deși statul este deficitar și deși atât spitalele, cât și serviciile și transporturile publice ar avea nevoie acută de milioanele de € cheltuite pentru acest șantier[24]; de altfel lipsa de bani provoacă opriri și întârzieri ale lucrărilor; Biserica Ortodoxă Română este criticată că apelează la donații pentru continuarea finanțării acestui proiect în condițiile în care, având statut similar unei organizații caritabile nonprofit legal constituite, are unele facilități fiscale, spre deosebire de persoanele fizice sau juridice ce au activități comerciale.[31] · [32] · [33];
  • pe planul patrimonial, deși arhitecții și specialiștii și-au dat osteneala să ridice toate cotele, să fotografieze, deseneze și în anumite cazuri să demonteze, să numeroteze și să păstreze chiar pietrele și elementele decorative, bisericile-monumente istorice distruse în anii 1980 din voința lui Nicolae Ceaușescu nu au fost reconstruite.[34]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Hramul Catedralei Mântuirii Neamului”, Basilica.ro, , accesat în  
  2. ^ a b Catedrala Mântuirii Neamului prinde contur. Patriarhia a investit până acum 50 de milioane de euro Arhivat în , la Wayback Machine., 19 aprilie 2013, Realitatea TV, accesat la 12 august 2013
  3. ^ a b „Trei sferturi din banii pentru Catedrala Neamului vin de la stat”, EurActiv, accesat în   Text " Știri, politici europene & Actori UE online" ignorat (ajutor)
  4. ^ Ion Cătălin, articol Catedrala Mântuirii Neamului, proiectul unui simbol național în anii interbelici Arhivat în , la Wayback Machine., în Historia din 23 noiembrie 2011.
  5. ^ [1]).
  6. ^ Prea Fericitul Patriarh Daniel a pus piatra de temelie la Catedrala Patriarhala, 29 noiembrie 2007, Dorina Zdroba, CrestinOrtodox.ro, accesat la 8 septembrie 2013
  7. ^ Raluca Ene (), „Sfințirea Catedralei Naționale în Anul Centenar”, Basilica.ro, accesat în  
  8. ^ Gheorghe Anghel (), „Eveniment istoric: Patriarhul Ecumenic și Patriarhul României au sfințit Catedrala Mântuirii Neamului”, Basilica.ro, accesat în  
  9. ^ Catedrala Neamului mintuieste Casa Poporului
  10. ^ Catedrala Neamului se mută
  11. ^ Catedrala Mântuirii Neamului: 110 metri înălțime, 12 lifturi, capacitate - 5.000 de pelerini, cost – 400 milioane de euro - VIDEO, 26 iunie 2009, Gândul, accesat la 12 august 2013
  12. ^ Catedrala Mântuirii, un hibrid ortodox-catolic, 10 decembrie 2009, Mirela Corlățan, Evenimentul zilei, accesat la 30 decembrie 2011
  13. ^ a b O firmă din Bacău va construi Catedrala Mântuirii Neamului la „prețul rezonabil” de 100 de milioane de euro, 2 iulie 2010, Gândul, accesat la 12 august 2013
  14. ^ „Caracteristicile și descrierea Catedralei Naționale”, Catedralaneamului.ro, arhivat din original la , accesat în  
  15. ^ Primul clopot al Catedralei Mântuirii Neamului, a fost turnat la Innsbruck
  16. ^ "Catedrala Zgârie-nori", in Evenimentul Zilei, 23 February 2006
  17. ^ "PF Daniel: Catedrala Mântuirii Neamului costă mai puțin decât aeroportul din Iași", Gândul, 29 November 2007.
  18. ^ "Les projets pharaoniques de l'Église orthodoxe à Bucarest." Le Figaro 1 February 2008.
  19. ^ a b "Catedrala Bugetului Neamului" Arhivat în , la Wayback Machine. România Liberă, 13 December 2007.
  20. ^ "A doua plângere prealabilă demersului în instanță privind acordarea de fonduri publice pentru Catedrala Mântuirii Neamului" Arhivat în , la Wayback Machine., Humanism.ro
  21. ^ „Noua Catedrală nu se va construi cu bani de la Buget”. Ziarul Lumina. . 
  22. ^ „Catedrala Neamului "prinde aripi" cu zece milioane de lei de la Guvern”. Adevărul. . 
  23. ^ „Primaria Capitalei va acorda 10 milioane de lei pentru Catedrala Mantuirii Neamului”. HotNews. . 
  24. ^ a b „Catedrala Neamului va costa 400 mil. lei, bani cu care se puteau construi 1.500 de scoli, 300 km de autostrada sau finanta 8.000 de transplanturi”. InCont.ro. . 
  25. ^ Catedrala Mântuirii Neamului - gata "la roșu" peste doi ani at romania-actualitati.ro
  26. ^ „Catedrala Mântuirii Neamului, ridicată în proporție de 70%”. Mediafax. . 
  27. ^ ProTV. „Până acum, Catedrala Mântuirii Neamului a costat 200 de milioane euro”. Accesat în . 
  28. ^ Lavinia Stan, L. Turcescu, Politics, national symbols and the Romanian Orthodox Cathedral în : Europe-Asia Studies nr. 58 (7), 2006, pp. 1119-1139
  29. ^ Iosif Țon, Catedrala mântuirii neamului: cum încurajează biserica ortodoxă corupția în poporul român [romanialibera.ro/opinii/comentarii/catedrala-mantuirii-neamului--cum-incurajeaza-biserica-ortodoxa-coruptia-in-poporul-roman-304702], România liberă din 13 iunie 2013.
  30. ^ „axi vorbește Bisericii "Despre smerenie" într-o nouă piesă”. Gândul. . 
  31. ^ Guvernul scoate Biserica din Codul Fiscal. Lista noilor scutiri de taxe pentru culte - Gândul
  32. ^ Catedrala Mantuirii Neamului, construita pe banii tai! Costa 120 de mil. €
  33. ^ Finalizarea Catedralei Mântuirii Neamului, amânată cu un an. Câți bani a înghițit până acum cea mai importantă construcție a BOR
  34. ^ Reportaj în ziarul francez Le Figaro din 12 ianuarie 2013: Arielle Thedrel, « Catedrala care dezbină Bucureștenii ».

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
YouTube
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Catedrala_Mântuirii_Neamului&oldid=16492464