Sari la conținut

Calcit

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Calcit (Kalzit, Kalkspat)

Se poate observa refracția dublă a calcitului
Date generale
Formula chimicăCaCO3
Sistem de cristalizaretrigonal sau triclinic
Culoarefrecvent incolor, alb lăptos, cenușiu, galben, roz, roșu, albastru, verde, brun până la negru
Urmaalbă
Duritate3
Masa specifică2,6 - 2,8 g/cm³
Luciusticlos, sidefiu
Transparențătransparent, translucid până la opac
Spărturasidefie, neregulată
Clivajperfect după (101)
Habitusdiferit
Propriețăți optice
Indice de refrațieω=1,640 bis 1,660 ε=1,486
Deviația opticăpe o axă, negativă
Unghiul de dispersieal axei optice până la 25°
Alte caracteristici
Reactivitatea chimicăreacție spumantă cu acidul clorhidric
Minerale asemănătoareAragonit, Dolomit
Radioactivitateinexistentă
Magnetisminexistent
Caracterstici deosebite__

Calcitul este un mineral din clasa carbonaților, foarte frecvent întâlnit în natură, cu refracție dublă (cum se poate observa în imaginea alăturată), în sistemul de clasificare a mineralelor fiind un carbonat de calciu nehidratat.

Cristalizează romboedric.

Are formula chimică Ca[CO3] și alcătuiește diferite forme de cristale, respectiv agregate, cu un habitus de la incolor, alb lăptos, cenușiu, care după natura impurităților poate fi galben, roz, roșu, verde, albastru, brun, până la negru.

Din punct de vedere chimic, calcitul este ca și cristalele cu care se poate confunda, aragonit, vaterit, un carbonat de calciu (o sare a calciului cu acidul carbonic).

Caracteristica cristalelor de calcit este refracția dublă clară, axa optică fiind despărțită în două raze (de aceea apar în imaginea de mai sus literele cu un contur dublu).

În comparație cu alte minerale calcitul este puțin rezistent la intemperii, având o duritate mult mai mică decât cuarțul sau feldspatul, si o solubilitate bună în apă rece, el fiind un izotip cu magnezitul.

Originea denumirii mineralului se poate găsi în limba greacă chal sau latină calx ceeace înseamnă "calcar".

Formare și răspândire

[modificare | modificare sursă]

Calcitul se formează după schema ecuației chimice:

Echilibrul chimic este influențat de temperatură, de aceea în apele calde pot organisme acvatice să-și construiască ușor adăpostul din calcit. Astfel se explică la temperaturi ridicate și depunerea calcarului pe pereții cazanelor cu aburi.

În natură calcitul poate fi întâlnit într-o formă granulară, fibroasă, sau cristalină cu un habitus de culori foarte variat. Mineralul fiind unul dintre cele mai răspândite în scoarța terestră, ca de exemplu este întâlnit în rocile magmatice, metamorfice (marmora) sau rocile sedimentare (calcar), poate să apară singur sau în asociație cu alte minerale, ca mineral de "gangă" numit în geologie. Calcitul este solubil în ape acide, astfel se formează în rocile calcaroase fenomenele carstice (peșterile), apele depunând ulterior calcitul dizolvat, formând astfel stalactitele și stalagmitele. Originea și formarea regiunile cu zone mari calcaroase se pot explica numai prin sedimentare marină, în afară de calcit contribuie la formarea rocilor calcaroase și milioanele de schelete ale viețuitoarelor marine.

Marmura este un material de construcție foarte prețuit, calcitul mai este folosit, la fabricarea cimentului, la producerea îngrășămintelor și amendamentelor chimice, sau ca înveliș protector al metalelor. La fel în industria optică este utilizat cristalul de calcit.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]