Alfabetul glagolitic

Alfabetul glagolitic
O pagină din Codicele lui Zograf cu un fragment al Evangheliei după Luca.
Tip	alfabet
Limbi scrise	limba slavonă veche
Creator	Sfinții Chiril și Metodiu
Perioadă de utilizare	de la secolul VII până la Evul Mediu târziu
ISO 15924	Glag
Notă: Această pagină poate conține simboluri Unicode. Fără suport de afișare corespunzător, se pot vedea semne de întrebare, pătrățele sau alte simboluri în locul caracterelor potrivite.
Modifică text

Alfabetul glagolitic, cunoscut și ca glagoliță (scris cu alfabetul glagolitic: Ⰳⰾⰰⰳⱁⰾⰻⱌⰰ Glagolitsa) este cel mai vechi alfabet cunoscut folosit pentru a reprezenta limbi slave în scris. Numele lui este o invenție modernă, a fost derivat din substantivul reconstruit din limba slavă veche, *glagolъ, care înseamnă „limbaj” sau „exprimare”. Întrucât verbul *glagolati poartă semnificația de „a vorbi”, „a rosti”, glagoliticul a fost uneori supranumit în poezie ca „semnele care vorbesc”. Alfabetul se bazează mult pe alfabetul grec, dar se pot observa și influențele orientale în forma sau modul de citire al unor caractere.

Numele alfabetului este exprimat în bielorusă ca глаголіца (hlaholița), în bulgară și macedoneană ca глаголица (glagolița), în limbile diasistemului slav de centru-sud ca glagoljica sau глагољица, în cehă ca hlaholice, în poloneză ca głagolica, în rusă ca глаголица (glagólița), în slovenă ca glagolica, în slovacă ca hlaholika iar în ucraineană ca глаголиця (hlaholîția).

Alfabetul glagolitic cuprinde 41 de semne.

Tabel cu imaginea și valoarea literelor alfabetului glagolitic


Az	Buki	Cherv	Dobro	Dzelo	Dzherv	Fert	Glagol	I	Izhe

Izhitsa	Jat	Jer	Jerj	Jery	Jest	Jo	Ju	Jus "E"	Jus "Je"

Jus "Jo"	Jus "O"	Kako	Kher	Ljudi	Mislete	Nash	Oht	On	Pokoj

Rtsi	Sha	Shta	Slovo	Thita	Tsi	Tverdo	Uk	Vedi	Zemlja

Zhivete

Scrierea de la Murfatlar

La ansamblul rupestru de la Murfatlar, „[î]n anii ce au urmat, cercetările au continuat, fiind descoperite bisericile B3 și B4, locuințe de suprafață, un mic cimitir aferent, vetre de foc, fragmente ceramice, 10 schelete de oameni și animale, precum și unelte din fier. În urma datării inscripțiilor de pe pereții bisericuțelor (înscrisuri grecești, glagolitice, desene paleocreștine) și a celorlalte artefacte găsite, complexul a fost datat ca fiind din epoca medievală timpurie (secolele X-XI).”^[1]

Note

^ Ziarul Lumina. „„«Bisericile de cretă» de la Murfatlar, un monument unic în Europa"”.

Vezi și

Bibliografie

Fucic, Branko: Glagoljski natpisi. (In: Djela Jugoslavenske Akademije Znanosti i Umjetnosti, knjiga 57.) Zagreb, 1982. 420 p.
Fullerton, Sharon Golke: Paleographic Methods Used in Dating Cyrillic and Glagolitic Slavic Manuscripts. (In: Slavic Papers No. 1.) Ohio, 1975. 93 p.
Gosev, Ivan: Rilszki glagolicseszki lisztove. Szofia, 1956. 130 p.
Jachnow, Helmut: Eine neue Hypothese zur Provenienz der glagolitischen Schrift - Überlegungen zum 1100. Todesjahr des Methodios von Saloniki. In: R. Rathmayr (Hrsg.): Slavistische Linguistik 1985, München 1986, 69-93.
Jagic, Vatroslav: Glagolitica. Würdigung neuentdeckter Fragmente, Wien, 1890.
Kiparsky, Valentin: Tschernochvostoffs Theorie über den Ursprung des glagolitischen Alphabets In: M. Hellmann u.a. (Hrsg.): Cyrillo-Methodiana. Zur Frühgeschichte des Christentums bei den Slaven, Köln 1964, 393-400.
Miklas, Heinz (Hrsg.): Glagolitica: zum Ursprung der slavischen Schriftkultur, Wien, 2000.
Vais, Joseph: Abecedarivm Palaeoslovenicvm in usum glagolitarum. Veglae, [Krk], 1917. XXXVI, 74 p.
Vajs, Josef: Rukovet hlaholske paleografie. Uvedení do knizního písma hlaholskeho. V Praze, 1932. 178 p, LIV. tab.

[1] Ziarul Lumina. „„«Bisericile de cretă» de la Murfatlar, un monument unic în Europa"”.

[1]