Sari la conținut

Alegeri prezidențiale în România, 2014

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alegeri prezidențiale în România, 2014
România
2009 ←
 2–16 noiembrie 2014
 → 2019

Prezență la urne

53,17% (turul I)▼
64,11% (turul II)▲
 
Candidat Klaus Iohannis[a] Victor Ponta
Partid PNL PSD
Origine Sibiu București
Vot Popular 6.288.769 5.264.383
Procente 54,43% 45,56%
Câștigătorii turului I în fiecare localitate, în sectoarele Capitalei și în diaspora

Câștigătorii turului II în fiecare localitate, în sectoarele Capitalei și în diaspora
Președinte în funcție

Traian Băsescu
PDL

Președinte ales

Klaus Iohannis
PNL

Alegerile prezidențiale din România au avut loc în două tururi de scrutin, la 2 noiembrie 2014 și la 16 noiembrie 2014. Pentru al doilea tur s-au calificat premierul în funcție, Victor Ponta (Alianța PSD–UNPR–PC), cu 40,44% din voturi, respectiv primarul Sibiului, Klaus Iohannis (ACL), cu 30,37%. În al doilea tur, cu o participare la vot cu peste 10% mai mare față de primul tur, Iohannis a obținut 6.288.769 de voturi, reprezentând 54,43% din opțiuni. Victor Ponta a obținut 5.264.383 de voturi, reprezentând 45,56%.

Alegerile au fost marcate de cozi lungi de așteptare la secțiile din străinătate, de până la zece ore. În pofida statului la rând, zeci de mii de cetățeni români nu au reușit să voteze, toate secțiile fiind închise la ora 21.[1] După numărarea voturilor din străinătate a devenit certă preferința românilor din diaspora pentru candidatul opoziției, Klaus Iohannis, care a obținut în diaspora cel mai bun scor (89,73%).[2]

Conform Constituției României, art. 83, mandatul președintelui este de 5 ani, cu posibilitatea înnoirii sale o singură dată.

Organizarea alegerilor

[modificare | modificare sursă]

Guvernul Ponta a modificat prin OUG 45/2014 modalitatea de alegere a președintelui României, pentru ca votul să poată fi exprimat de alegători în orice secție de votare.

OUG 45/2014 a fost criticată de Partidul Național Liberal sub aspectul favorizării votului multiplu, la mai multe secții de votare.[3] În data de 5 august 2014 PNL a sesizat Curtea de Apel București cu o cerere de anulare a OUG 45/2014. La 20 august 2014 instanța a decis sesizarea Curții Constituționale în această cauză.[4] Această instanță a respins în data de 16 septembrie 2014 excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă, fără să o judece pe fond.[5]

În data de 19 septembrie congresmanul american Christopher Smith, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, a adresat o scrisoare premierului Ponta, în care și-a exprimat îngrijorarea față de modificarea legii electorale în perioada campaniei electorale. Congresmanul Smith a arătat că legislația electorală trebuie adoptată în urma dezbaterii în Parlament, nu prin modalitatea unei ordonanțe de urgență.[6]

Depunerea candidaturilor

[modificare | modificare sursă]

Primul candidat care și-a înscris candidatura a fost Victor Ponta, care a depus pe 17 septembrie listele cu semnături.[7] Klaus Iohannis și-a depus candidatura pe 20 septembrie.[8] Monica Macovei și-a depus candidatura pe 21 septembrie, anunțând că a strâns peste 300.000 de semnături.[9]

În data de 22 septembrie și-au depus listele mai mulți candidați. Călin Popescu-Tăriceanu a ajuns la ora 10:00 la Biroul Electoral Central și și-a înscris candidatura ca independent, întrucât înregistrarea partidului PLR trena încă în justiție.[10] Elena Udrea și-a depus candidatura prezentând peste 400.000 de semnături.[11] Dan Diaconescu a strâns conform propriei declarații peste 300.000 de semnături.[12] În aceeași zi Hunor Kelemen a depus listele cu peste 270.000 de semnături.[13]

La 23 septembrie, ultima zi în care a fost posibil să fie depuse candidaturi, s-au înscris Teodor Meleșcanu,[14] Corneliu Vadim Tudor[15] și William Brânză[16] și ceilalți candidați.

Candidați

[modificare | modificare sursă]
Ordinea candidaților pe buletinele de vot[17][18]
1) Hunor Kelemen 2) Klaus Iohannis
3) Dan Diaconescu 4) Victor Ponta
5) William Brânză 6) Elena Udrea
7) Mirel Mircea Amariței 8) Teodor Meleșcanu
9) Gheorghe Funar 10) Zsolt Szilágyi
11) Monica Macovei 12) Constantin Rotaru
13) Călin Popescu-Tăriceanu 14) Corneliu Vadim Tudor

Sondaje de opinie

[modificare | modificare sursă]

Cu mai mulți candidați

[modificare | modificare sursă]
Sursa Data Ponta
(USD) 		Iohannis
(ACL) 		Tăriceanu
(Ind.) 		Udrea
(PMP) 		Diaconescu
(PP-DD) 		Kelemen
(UDMR) 		Macovei
(Ind.) 		Vadim
(PRM) 		Meleșcanu
(Ind.)
CSCI 15–18 septembrie 2014 42% 27% 9% 6% 5% 4% 3% 2%
CCSCC 19–24 septembrie 2014 ▼ 38% ▲ 32% ▼ 7% ▲ 8% ▼ 3% ▬ 4% ▲ 5%
Sociopol 20–23 septembrie 2014 ▲ 42% ▼ 26% ▲ 9% ▼ 6% ▲ 5% ▼ 3% ▼ 3% 4% 1%
AB Research Grup 20–25 septembrie 2014 ▬ 42% ▼ 23% ▲ 11% ▬ 6% ▼ 4% ▬ 3% ▲ 5% ▼ 2% ▬ 1%
GSSC Avangarde 28 septembrie–3 octombrie 2014 ▬ 42% ▲ 28% ▼ 8% ▼ 5% ▼ 2% ▲ 4% ▼ 4% ▬ 2% ▲ 4%
INSCOP 2–8 octombrie 2014 ▼ 40.6% ▲ 30.1% ▼ 6.2% ▲ 6.7% ▬ 2% ▼ 2.5% ▲ 4.6% ▼ 1.7% ▲ 4.6%
Sociopol 18–20 octombrie 2014 ▲ 41% ▼ 28% ▲ 7% ▼ 6% ▲ 4% ▲ 4% ▼ 4% ▲ 3% ▼ 2%
CSCI 20–25 octombrie 2014 ▬ 41% ▼ 27% ▲ 8% ▼ 5% ▲ 5% ▼ 3% ▼ 3% ▬ 3% ▬ 2%
CCSCC 21–24 octombrie 2014 ▼ 36% ▲ 30% ▼ 6% ▲ 6% ▼ 4% ▬ 3% ▲ 7% ▼ 2% ▲ 3%
IRES 23 octombrie 2014 ▲ 43% ▬ 30% ▬ 6% ▲ 8% ▼ 1% ▼ 2% ▼ 5% ▼ 2% ▲ 3%
CSCI 27–29 octombrie 2014 ▼ 40% ▼ 29% ▲ 8% ▼ 6% ▲ 3% ▲ 3% ▬ 5% ▬ 2% ▬ 3%
IRES 29 octombrie 2014 ▲ 41% ▲ 30% ▼ 6% ▲ 7% ▼ 2% ▬ 3% ▲ 6% ▲ 3% ▼ 2%

Cu doi candidați

[modificare | modificare sursă]
Sursa Data Ponta
(USD) 		Iohannis
(ACL)
INSCOP 1–7 mai 2014 51.7% 48.3%
Operations Research Arhivat în , la Wayback Machine. 5–10 iunie 2014 59% 41%
The Political Rating Agency 16–22 iunie 2014 55% 45%
INSCOP 1–6 iulie 2014 52.8% 47.2%
BCS 3–12 iulie 2014 49.6% 50.4%
IRSOP 10–17 iulie 2014 49% 43%
CCSCC[nefuncțională] || 17–23 iulie 2014 || style="background:#9F9;vertical-align:middle;text-align:center;" class="table-yes"|51% || 49%
GSSC Avangarde 25 august–3 septembrie 2014 55% 45%
INSCOP 30 august–4 septembrie 2014 54% 46%
CSCI 15–18 septembrie 2014 57% 43%
CCSCC[nefuncțională] || 19–24 septembrie 2014 || style="background:#9F9;vertical-align:middle;text-align:center;" class="table-yes"|52% || 48%
GSSC Avangarde 28 septembrie–3 octombrie 2014 57% 43%
INSCOP 2–8 octombrie 2014 53.5% 46.5%
IRES 14 octombrie 2014 55% 45%
CCSCC 21–24 octombrie 2014 50% 50%
CSCI 27–29 octombrie 2014 55% 45%

Turul întâi

[modificare | modificare sursă]
Rezultatele dupa primul tur pe judete

     Victor Ponta

     Klaus Iohannis

     Kelemen Hunor

Prezența la vot

[modificare | modificare sursă]
Consulatul general din München. Coada cu puțin timp înainte de închiderea urnelor.
Ora Prezența Prezența în mediul urban Prezența in mediul rural Observații
10.00 6,55% 6,37% 6,78%
13.00 20,78% 21,14% 20,28%
16.00 35,10% 34,34% 36,14%
19.00 48,89% 50,54% 47,68%
21.00 52,31% 51,64% 53,21% închiderea urnelor în țară
Total 53.17% inclusiv diaspora
Sursa.[19]


Rezultate

[modificare | modificare sursă]
e • d Rezultatele alegerilor prezidențiale din România de la 2 noiembrie și 16 noiembrie 2014[1]
Candidat Partid Primul tur de scrutin Al doilea tur de scrutin
Voturi % [2] Voturi %
Klaus Iohannis Partidul Național Liberal (Alianța Creștin Liberală PNL–PDL) 2.881.406 30,37% 6.288.769 54,43%
Victor Ponta Partidul Social Democrat (Alianța PSD–UNPR–PC) 3.836.093 40,44% 5.264.383 45,56%
Călin Popescu-Tăriceanu Independent 508.572 5,36%
Elena Udrea Partidul Mișcarea Populară (Alianța PMP-PNȚCD) 493.376 5,20%
Monica Macovei Independent 421.648 4,44%
Dan Diaconescu Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD) 382.526 4,03%
Corneliu Vadim Tudor Partidul România Mare (PRM) 349.416 3,68%
Hunor Kelemen Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 329.727 3,47%
Teodor Meleșcanu Independent 104.131 1,09%
Zsolt Szilágyi Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) 53.146 0,56%
Gheorghe Funar Independent 45.405 0,47%
William Brînză Partidul Ecologist Român (PER) 43.194 0,45%
Constantin Rotaru Partidul Alternativa Socialistă (PAS) 28.805 0,36%
Mirel Mircea Amariței Prodemo 7.895 0,08%
Alegători înscriși pe listele electorale 18.284.066 100,00% 18.280.994 100,00%
Alegători prezenți la urne 9.723.232 53,17% 11.719.344 64,10%
Voturi nule 237.761 2,44% 166.111 1,41%
Voturi valabil exprimate 9.485.371 97,56% 11.553.152 98,58%
^ Sursa: Biroul Electoral Central
^ Rezultate finale provizorii (comunicate la 4 noiembrie 2014)
^ Rezultate finale 16 noiembrie 2014

Deficiențe

[modificare | modificare sursă]
Protest spontan al alegătorilor care nu au apucat să voteze la Consulatul general din München. Conform cotidianului Die Welt, au demonstrat sute de oameni.[20]

Lipsa formularelor tipizate

[modificare | modificare sursă]

În mai multe secții de votare din Sectorul 2 din București, în Timișoara și în județul Cluj au apărut cazuri în care nu mai existau formulare tipizate pentru declarațiile pe proprie răspundere. Alegătorii care votau în afara localității de domiciliu nu au putut vota și au fost nevoiți să caute alte secții care mai aveau aceste formulare.[21] Purtătorul de cuvânt al PNL, Alina Gorghiu, a declarat, într-o conferință de presă, că solicită demisia de urgență a prefectului de București, fiindcă acesta a refuzat să pună la dispoziția secțiilor de votare declarații suficiente pe care cetățenii să le completeze pentru a putea vota pe listele suplimentare.[22]

Votul în diaspora

[modificare | modificare sursă]

Din cauza numărului mic de secții de votare din străinătate (294 de secții) și a procedeului deficitar de votare în afara țării, foarte mulți români nu au reușit să voteze până la închiderea urnelor, deși aceștia au stat mai multe ore și au format cozi de mii de persoane în mai multe capitale europene, dar și în alte orașe.[23]

Federația asociațiilor de români din Europa au solicitat Biroului Electoral Central să prelungească programul la secțiile de votare din străinătate unde zeci de mii de persoane nu au reușit să voteze până la închiderea urnelor. Asociația cere și demisia ministrului de externe, Titus Corlățean. De asemenea, sute de români au protestat în seara alegerilor în fața sediului Ministerului Afacerilor Externe.[24]

Candidatul Monica Macovei și Cătălin Predoiu au cerut demisia Guvernului Ponta pentru proasta organizare a alegerilor.[25]

Președintele în funcție, Traian Băsescu, a spus că a urmărit cu atenție procesul electoral de duminică, atât din țară cât și din diaspora. Șeful statului a spus că se impun demisiile ministrului de Externe Titus Corlățean și a ministrului delegat pentru Românii de Pretudinteni Bogdan Stanoevici, acuzând "Grave deficiențe la organizarea votului în străinătate" [26][27]

Candidatul independent Gheorghe Funar a cerut Biroului Electoral Central anularea alegerilor din 2 noiembrie și reluarea lor. Motivul invocat este că nu s-a asigurat egalitatea cetățenilor în fața legii, prin "încălcarea" dreptului de a vota al cetățenilor români aflați în străinătate.[28][29]

De asemenea, parlamentarul german Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Bundestag, a sugerat că împiedicarea dreptului la vot echivalează cu fraudarea alegerilor și a apreciat că forurile europene competente trebuie să investigheze problema votului din Diaspora. [30] În opinia lui Krichbaum, premierul Ponta și-ar fi pierdut deja orice autoritate de a mai exercita o funcție guvernamentală. [30]

Între cele două tururi de scrutin

[modificare | modificare sursă]

Pe data de 8 noiembrie președintele Traian Băsescu a cerut din nou demisia Ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlățean.[31]

În zilele de 8 și 9 noiembrie zeci de mii de români s-au adunat în marile orașe ale României pentru a protesta împotriva premierului Ponta și a ministrului Corlățean. Cele mai importante proteste au avut loc în Timișoara și Cluj, dar proteste semnificative au avut loc și în București, Constanța, Iași, Brașov și Oradea.[32][33]

În același sfârșit de săptămână a devenit publică implicarea unor înalți clerici ai Bisericii Ortodoxe Române, între care arhiereul Iustin Hodea, în campania electorală a lui Victor Ponta.[34] O investigație realizată de TVR Cluj a demonstrat implicarea mitropolitului Andrei Andreicuț în campania lui Ponta.[35][36]

Pe data de 9 noiembrie s-a aflat că diplomații români din Italia, țară în care se află o comunitate largă de români, au cerut ajutor autorităților locale italiene pentru deschiderea de secții de vot în două orașe (Riano și Verbia) în care trăiesc un număr mare de români. Primăriile din Italia au răspuns pozitiv cererii diplomaților români din peninsulă, însă Ministerul Afacerilor Externe a refuzat sprijinul acestora.[37]

Pe 10 noiembrie europarlamentarul PMP Cristian Preda a transmis o scrisoare lui Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, și lui Martin Schulz, președintele Parlamentului European, în care a semnalat problemele apărute în diaspora în primul tur al alegerilor prezidențiale. Cristian Preda le-a cerut liderilor europeni să aibă o poziție publică în care să-i solicite premierului Victor Ponta respectarea dreptului de vot a românilor din diapora.[38]

Biroul Electoral Central a anunțat că deschiderea de noi secții de votare în diaspora este atât legală cât și recomandată. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă și nu printr-o hotărâre juridică, ceea ce a permis guvernului să spună că nu există bază legală pentru deschiderea de noi secții de votare în străinătate. Ministrul Titus Corlățean a ignorat comunicatul de presă al BEC și și-a depus demisia pe data de 10 noiembrie pe motiv că el nu dorește să încalce legea, transformându-și propria demisie într-un atac politic la adresa șefului statului și a contracandidatului prim-ministrului în turul al doilea: „Nu accept să încalc legea, ca MAE să fie forțat să încalce legea pe considerente de interese politice, electorale, ale domnilor Băsescu și Iohannis. Și nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidențiale din turul II pe considerente de nelegalitate a înființării de noi secții de votare în străinătate”[39]

Tot pe 10 noiembrie premierul Ponta a trimis șefului statului decretul de numire a lui Teodor Meleșcanu, candidat la prezidențiale în turul întâi și susținător al său în turul al doilea, în funcția de ministru de externe. Președintele Băsescu a semnat în aceași zi decretul de numire, motivând că nu vrea să lase în aer problema deschiderii de noi secții de vot în diaspora. Teodor Meleșcanu a depus jurământul în aceeași zi.[40] Cu toate acestea, la 14 noiembrie, Meleșcanu a declarat că „nu MAE organizează alegerile din diaspora, ci BEC, alături de Biroul Electoral pentru Străinătate”.[41]

Dezbaterile electorale

[modificare | modificare sursă]

Dacă în turul întâi nu a existat nici o dezbatere între niciunul dintre cei 14 candidați la prezidențiale, problematica dezbaterilor prezidențiale a fost pusă în prim plan după turul întâi și transformată în motiv de atacuri de campanie.

Echipa premierului Victor Ponta a fost cea care a pornit negocierile pentru campanie pe 2 noiembrie: l-a invitat pe Klaus Iohannis sa vină pe zilele de 10, 11, 12 respectiv 13 noiembrie la posturile România TV, Realitatea TV, B1 TV respectiv Antena 3 pentru a dezbate pe niște teme decise de PSD. Klaus Iohannis a refuzat, menționând că dezbaterile ar trebui să aibă loc pe "o platformă publică, independentă, accesibilă celor doi candidați și întregii media" astfel încât nici un candidat să nu fie avantajat, iar temele pentru campanie ar trebui negociate.[42]

Klaus Iohannis i-a recomandat premierului o dezbatere la Palatul Parlamentului la fel ca la alegerile prezidențiale din 2009, dar Victor Ponta a refuzat.

Pe 4 noiembrie Universitatea de Vest din Timișoara i-a invitat pe cei doi candidați la o dezbatere în Aula Magna a Universității.[43] Klaus Iohannis a acceptat a doua zi invitația UVT.[44] Răspunsul premierului a fost unul negativ. Premierul a insistat că dezbaterile ar trebui să aibă loc la televiziuni șă să fie moderate de jurnaliști.[45] Klaus Iohannis s-a arătat nemulțumit de faptul că premierul a refuzat invitația Universității de Vest din Timișoara.[46]

Pe 8 noiembrie președintele Băsescu i-a invitat pe cei doi candidați la Palatul Cotroceni pentru dezbatere. Deși Klaus Iohannis a refuzat să dea un răspuns concret invitației președintelui, echipa premierului s-a folosit de invitația șefului statului pentru a-și ataca contracandidatul asociându-l din nou cu acesta.[47]

Pe 9 noiembrie ACL a cerut convocarea conducerii Parlamentului pentru a se discuta repartizarea timpilor de antenă pentru dezbaterea celor doi finaliști ai cursei prezidențiale.[48] Pe 10 noiembrie, birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului s-au reunit, însă cele două părți nu au ajuns la o înțelegere nici de această dată.[49]

Pe 11 noiembrie Klaus Iohannis a anunțat cu puțin timp înainte de începerea emisiunii că i se va alătura prim-ministrului Victor Ponta la Realitatea TV pentru o primă confruntare a candidaților. A doua confruntare a candidaților a avut loc pe 12 noiembrie la B1 TV.

Prima dezbatere televizată

[modificare | modificare sursă]

Dezbaterea a avut loc pe 11 noiembrie la Realitatea TV.

Dezbaterea poate fi vizualizată integral aici, iar declarațiile pot fi citite aici.

A doua dezbatere televizată

[modificare | modificare sursă]

Dezbaterea a avut loc pe 12 noiembrie la B1 TV.

Dezbaterea poate fi vizualizată integral aici.

Turul al doilea

[modificare | modificare sursă]
Rezultatele dupa turul al doilea pe judete

     Victor Ponta

     Klaus Iohannis

Prezența la vot

[modificare | modificare sursă]

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 11.719.344, adică 64,10%.[50] Numărul de alegători care s-au prezentat la urne înscriși în listele electorale permanente a fost de 10.042.721.[50] Cei care au votat în altă secție de votare decât cea în care au fost arondați conform domiciliului - 1.569.668, iar numărul total al celor care au votat utilizând urna specială a fost de 106.955 persoane.

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne în străinătate a fost de 379.116[50], din care 377.651 valabil exprimate conform BEC.[51]

Rezultate

[modificare | modificare sursă]

Din voturile exprimate, 1,41% au fost nule, adică 166.111.[50]

Validarea alegerilor

[modificare | modificare sursă]

Pe 21 noiembrie 2014 Curtea Constituțională a validat rezultatul alegerilor prezidențiale.[52] La ceremonia solemnă de validare a participat și președintele în funcție, Traian Băsescu, al cărui mandat se termina pe 21 decembrie 2014.

Surse legislative

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Susținut de Partidul Național Liberal (PNL) ca parte a Alianței Creștin Liberale (ACL) împreună cu Partidul Democrat Liberal (PDL). Susținut în cadrul acestor alegeri prezidențiale și de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR).
  1. ^ „Sensation bei Präsidentenwahl: Deutschstämmiger Iohannis erklärt sich zum Wahlsieger in Rumänien - Europa - FAZ”, Faz, , accesat în  
  2. ^ Iohannis a obținut 89,73% din voturile din străinătate Arhivat în , la Wayback Machine., România Liberă, 20 noiembrie 2014
  3. ^ Iohannis contestă alegerile organizate de Ponta, Gândul, 11 august 2014.
  4. ^ CA București, dosar 5013/2/2014
  5. ^ Excepția de neconstituționalitate a unei ordonanțe de urgență nu poate forma obiectul acțiunii în contencios administrativ, Revista 22, 16 septembrie 2014.
  6. ^ Nu schimbați regulile în timpul jocului!, Gândul, 24 septembrie 2014.
  7. ^ „Victor Ponta și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale - Politică”, Radio România Actualități, 17 septembrie, accesat în 23 septembrie 2014  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  8. ^ „Alegeri prezidențiale 2014. Ultima zi de depunere a candidaturilor. Cine ar putea rata intrarea în cursă”, RomâniaTV, , accesat în  
  9. ^ I. R. (), „Monica Macovei și-a depus candidatura: Și David l-a învins pe Goliat”, HotNews, accesat în  
  10. ^ „Calin Popescu Tariceanu și-a depus candidatura la BEC, dar ca independent. Câte semnături a reușit să strângă liberalul”, Stirileprotv.ro, accesat în  
  11. ^ Paul Filimon (), „VIDEO: Elena Udrea și-a depus candidatura la prezidențiale. A strâns peste 400.000 de semnături”, România liberă, accesat în  [nefuncțională]
  12. ^ „Dan Diaconescu și-a depus candidatura la BEC”, Realitatea TV, , accesat în  
  13. ^ Paul Filimon (), „BEC: Kelemen Hunor și-a depus candidatura la Președinție. A strâns peste 270.000 de semnături”, România liberă, accesat în  [nefuncțională]
  14. ^ Alexandru Ion, Paul Filimon (), „Teodor Meleșcanu și-a depus candidatura la BEC. Dragnea: Să vedem pentru cine a făcut-o”, România liberă, arhivat din original la , accesat în  
  15. ^ „Corneliu Vadim Tudor și-a depus candidatura la Președinție – AGERPRES”, Agerpres, , arhivat din original la , accesat în  
  16. ^ Filip Stan (), „William Brânză și-a înregistrat candidatura”, RomâniaTV, accesat în  
  17. ^ Eliana Radulescu (). „Buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale, aprobat de BEC. Cum arată modelul pe care îl vor folosi românii pe 2 noiembrie”. Mediafax. Accesat în . 
  18. ^ Specimenul buletinului de vot, bec2014.ro
  19. ^ Sebastian Zachmann, Alina Boghiceanu (), „Prezența la vot la alegerile prezidențiale. Până la ora 16.00, au votat 35,10% din români. Mai mulți votanți la sate decât la orașe”, Adevărul, accesat în  
  20. ^ Boris Kálnoky (), „Präsidentschaftswahl: Rumänen stürmen Botschaften, um wählen zu können”, Die Welt, accesat în  
  21. ^ Alegeri prezidențiale 2014. Cum să votezi dacă nu mai sunt declarații pe proprie răspundere pentru listele suplimentare
  22. ^ „Acuzații grave în București. Se cere demisia prefectului Capitalei”, Antena 3, , accesat în  
  23. ^ Umilința românilor din diaspora: la Paris, Londra și Munchen se așteaptă și câte patru ore pentru a vota
  24. ^ Federația asociațiilor de români din Europa au solicitat Biroului Electoral Central să prelungească programul la secțiile de votare din străinătate
  25. ^ Monica Macovei și Cătălin Predoiu au cerut demisia Guvernului Ponta
  26. ^ Traian Basescu cere demisia ministrilor Titus Corlatean si Bogdan Stanoevici: Grave deficiente la organizarea votului in strainatate
  27. ^ Antonio Glodeanu (), „Alegeri prezidențiale 2014. Băsescu: Grave deficiențe în procesul electoral, se impun demisiile lui Corlățean și Stanoevici”, Adevărul, accesat în  
  28. ^ Gheorghe Funar solicită anularea alegerilor, 2 noiembrie 2014, 19:36, realitatea.net
  29. ^ Funar cere anularea și reluarea primului tur al alegerilor prezidențiale Arhivat în , la Wayback Machine., 2 noiembrie 2014, 20:52, agerpres.ro
  30. ^ a b http://www.dcnews.ro/parlamentar-german-despre-alegerile-din-romania-votul-din-diaspora-a-fost-sabotat-ce-trebuie-sa-investigheze_460008.html
  31. ^ Alegeri prezidențiale 2014. Scandalul votului din Diasporă continuă: Băsescu cere din nou demiterea ministrului de Externe
  32. ^ Mii de români în stradă, în sâmbăta protestelor din țară
  33. ^ Românii vor să iasă în stradă. HARTA PROTESTELOR pentru un vot corect în diaspora
  34. ^ Alianța BOR-PSD, Gândul, 13 noiembrie 2014
  35. ^ Mitropolia Clujului ar fi cerut preoților să spună oamenilor să voteze un președinte „credincios, ortodox, român” Arhivat în , la Wayback Machine., România Liberă, 8 noiembrie 2014.
  36. ^ Circulara primită de preoții din Cluj, Gândul, 9 noiembrie 2011.
  37. ^ Alegeri prezidențiale 2014. Primarii din Italia au oferit României spațiu pentru a deschide mai multe secții de vot. MAE i-a refuzat
  38. ^ Eurodeputatul Cristi Preda, scrisoare către decidenții europeni privind umilința românilor din diaspora: Cereți-i lui Ponta să respecte dreptul la vot
  39. ^ Alina Boghiceanu (), „Titus Corlățean, demisie de operetă ca să tragă de timp”, Adevărul, accesat în  
  40. ^ Meleșcanu, acceptat de Băsescu la MAE în locul lui Corlățean. Problema secțiilor de vot în diaspora, neschimbată
  41. ^ Paul Ciocoiu - Meleșcanu: Nu MAE organizează alegerile din diaspora, ci BEC, alături de Biroul Electoral pentru Străinătate, EVZ.ro, 14 noiembrie 2014
  42. ^ http://voceatimisului.ro/ponta-jigneste-uvt-si-refuza-dezbaterea-de-la-timisoara-jurnalissti-cu-experienta-pot-organiza-o-confruntare/
  43. ^ „UVT îi provoacă pe candidați la dezbatere”, Digi24, , accesat în  
  44. ^ „Klaus Iohannis a acceptat invitația de a participa la dezbaterea organizată de UVT”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ Ponta jignește UVT și refuză dezbaterea de la Timișoara
  46. ^ Klaus Iohannis și dezbaterea televizată: „Domnul Ponta confundă universitatea cu căminul cultural. Îl invit la Facultatea de Drept, unde și-a dat doctoratul“
  47. ^ Dezbatere la Cotroceni
  48. ^ Alegeri prezidențiale 2014. ACL cere convocarea conducerii Parlamentului pentru a stabili timpii de dezbatere a finaliștilor turului II
  49. ^ PSD și ACL nu s-au înțeles nici astăzi asupra condițiilor dezbaterii dintre Ponta și Iohannis
  50. ^ a b c d REZULTATE FINALE ALEGERI PREZIDENTIALE 2014. BEC a transmis Curții Constituționale cifrele exacte cu VICTORIA LUI IOHANNIS. Vineri va avea loc ceremonia validării, 20 noiembrie 2014, Roxana Preda, Carmen Vintilă, Evenimentul zilei, accesat la 20 noiembrie 2014
  51. ^ Tabel: BEC2014, voturi obținute în străinătate pe țări
  52. ^ Klaus Iohannis, la CCR: Voi fi președintele care respectă Constituția în litera și spiritul ei Arhivat în , la Wayback Machine., 21 noiembrie 2014, stiri.tvr.ro

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Alegerile prezidențiale din România


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alegeri_prezidențiale_în_România,_2014&oldid=16575427