Variolă
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Variolă | |
Copil infectat cu variolă. Bangladesh, 1973. În variola de tip obișnuit, umflăturile sunt umplute cu un lichid gros, opac și adesea au o adâncitură sau o scobitură în centru. Aceasta este o caracteristică distinctivă majoră a variolei. | |
Specialitate | boli infecțioase |
---|---|
Simptome | epuizare[*][1] erupție[1] cefalee[1] durere abdominală[1] vomă[1] bășică[1] pustulă[*][1] febră cicatrice[*] |
Cauze | Variola virus[*] |
Metodă de diagnostic | examinare clinică[*] microscop electronic passive hemagglutination test[*] |
Clasificare și resurse externe | |
ICD-9 | 050050 |
ICD-10 | B03 |
ICD-11 | |
ICD-9-CM | 050.9[2] 050[2] |
DiseasesDB | 12219 |
MedlinePlus | 001356 |
Patient UK | Variolă |
MeSH ID | D012899[2] |
Modifică date / text |
Variola a fost o boală contagioasă, fiind provocată de virusul variolei, un virus din genul Orthopovirus. Variola a fost una dintre cele mai mari catastrofe ale omenirii, omorând și desfigurând un număr imens de oameni de-a lungul secolelor; numai în secolul al XX-lea au murit de variolă între 300 și 500 de milioane de oameni. Numai în 1967 s-au îmbolnăvit de variolă circa 15 milioane de oameni și au căzut victime acestei boli două milioane. În același an Organizația Mondială a Sănătății a desfășurat o campanie intensă de vaccinare și de informare a opiniei publice cu privire la această boală. În 1977, variola a fost total eradicată; de atunci nu s-a mai semnalat nici un caz. Variola este singura afecțiune contagioasă ai cărei germeni au fost total eliminați din mediul natural.
Date generale
[modificare | modificare sursă][[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
Variola se localizează în vasele de sânge mici de piele, în gură și gât. În piele, rezultatul este o erupție maculo-papular caracteristică, urmată de bășicuțe umplute cu lichid. Variola majoră, o boală mult mai gravă, are o rată de mortalitate globală de 30-35%. Variola minoră provoacă o formă mai ușoară de boală, care ucide aproximativ 1% din victimele sale. Complicații pe termen lung, datorită infectării cu variola majoră, includ cicatrici caracteristice, de obicei pe față care apar la 65-85% din supraviețuitori. Orbirea e rezultatul unor ulcerații corneene și cicatrici, iar deformațiile la nivelul membrelor din cauza artritei și osteomielitei sunt complicații mai puțin frecvente, observate la aproximativ 2-5% din cazuri.
Clasificare Sunt două tipuri de variolă. Cea mai comună și severă formă este variola majoră cu o erupție mult mai extinsă și febră mai mare. Variola minoră este o prezentare mai puțin comună, și mai puțin severă, cu rate de deces istorice de 1% sau mai puțin. Subclinice (asimptomatice), infecții cu virusul variolei au fost observate, dar nu sunt comune. În plus, o formă numită variola sine eruptione (variola fără erupții cutanate), este văzută, în general, la persoanele vaccinate. Această formă este marcată de o febră care apare după perioada de incubație de obicei și poate fi confirmată doar de studii de anticorpi sau, mai rar, prin izolarea virusului.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Variola, o arma biologica, 4 mai 2006, Jurnalul Național