Invocație
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în ianuarie 2007 |
Invocația este o figură de stil, un procedeu artistic care constă într-o formulă de adresare (de obicei, substantive la cazul vocativ, însoțite sau nu de o interjecție). Adresarea se face către o persoană imaginară, un erou, o personalitate.
De asemenea, poate să exprime și o rugăciune, o adresare către o muză sau o divinitate pentru a cere inspirație sau pentru a obține ajutor într-un moment dificil.
Exemple de invocații
[modificare | modificare sursă]- Andrei Mureșeanu - „Deșteaptă-te, române!”:
- „Priviți mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine”
- „Români din patru unghiuri”
- Autor anonim - „Cântic haiducesc”:
- „Daleu! Dragă primăvară,
- De-ai veni când aș vrea eu.”
- Psalmul 145 - Cântare de laudă lui David:
- „Preamări-te-voi, Dumnezeule, Împărate, și voi binecuvânta
- numele tău în veacul veacului!”
- Mihai Eminescu - „Luceafărul”:
- „-Cobori în jos, luceafăr blând,
- Alunecând pe o rază,
- Pătrunde-n casă și în gând
- Și viața-mi luminează!”
 | Acest articol legat de lingvistică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |