5 ianuarie

ianuarie • februarie • martie • aprilie • mai • iunie • iulie • august • septembrie • octombrie • noiembrie • decembrie

◄ ianuarie 2024 ►
L	Ma	Mi	J	V	S	D
1	2	3	4	5	6	7
8	9	10	11	12	13	14
15	16	17	18	19	20	21
22	23	24	25	26	27	28
29	30	31

5 ianuarie este a cincea zi a calendarului gregorian. Mai sunt 360 de zile până la sfârșitul anului (361 de zile în anii bisecți).

Evenimente

1066: Regele Eduard Confesorul al Angliei moare fără moștenitori, ceea ce a dus o criză de succesiune, care va duce în cele din urmă la cucerirea normandă a Angliei.
1393: S-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești 1386-1418), și sultanul Baiazid I. Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război și pace cu vecinii săi și să încheie tratate de prietenie cu ei și să aibă drept de viață și de moarte asupra supușilor săi.
1463: Pedeapsa cu moartea împotriva poetului François Villon este modificată în exil timp de zece ani. De atunci, soarta lui Villon este necunoscută.
1477: Carol Temerarul este ucis în Bătălia de la Nancy, bătălia decisivă a războaielor din Burgundia împotriva ducelui René de Lorena și a Confederaților. Pământurile sale din Burgundia au fost împărțite între Franța și Habsburg în pacea de la Arras din 1482.
1500: Ducele Ludovico Sforza cucerește Milano.
1665: La Paris se publică revista Journal des sçavans, prima publicație științifică.
1716: Nicolae Mavrocordat este numit domn al Țării Românești. Instaurarea regimului fanariot în Țara Românească.
1757: Regele Ludovic al XV-lea al Franței este ușor rănit în timpul unei tentative de asasinat cu un cuțit de către Robert-François Damiens, ultima persoană care a fost executată în Franța prin târâre în urma calului și împărțire în patru, forma tradițională a pedepsei capitale folosite pentru regicid.^[1]
1805: Cea dintâi legiuire care prevede eliberarea unei părți din moșii de toate servituțile feudale și transformarea ei în proprietate absolută a boierului - Așezamântul agrar al lui Alexandru Moruzi.
1819: Poarta otomană a promulgat un Regulament special, care hotăra ca scaunele de domnie ale Moldovei și Țării Românești, ca și dregătoriile de dragomani ai Divanului otoman și ai Amiralității otomane urmau a fi ocupate, prin rotație, de 4 familii fanariote.
1828: S-au deschis, la Iași, cursurile "Școlii de românește și latinește", la mănăstirea Trei Ierarhi, conduse de Iordache Săulescu.
1859: Adunarea Electivă a Moldovei alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza participant la Revoluția de la 1848 și la lupta pentru Unirea Principatelor.
1875: Palatul Garnier, construit în stil neo-baroc de Charles Garnier, unul dintre cele mai renumite sedii de operă din lume, este inaugurat la Paris.^[2]
1895: Afacerea Dreyfus: ofițerul armatei franceze, Alfred Dreyfus, este destituit din rang și condamnat la închisoare pe Insula Diavolului.^[3]
1896: Într-o cafenea din orașul egiptean Alexandria, a avut loc prima proiecție cinematografică din Egipt și de pe continentul african.
1919: Crearea Partidului Muncitoresc German, care va deveni Partidul Muncitoresc Național–Socialist German – partidul nazist.^[4]
1933: A început construirea podului Golden Gate din orașul San Francisco.^[5]
1934: S–a format un guvern liberal condus de Gheorghe Tătărăscu. Guvernările Tătărăscu au netezit calea instaurării dictaturii lui Carol al II-lea, prin ignorarea Parlamentului și guvernarea prin decrete-legi.
1944: London Daily Mail a devenit primul ziar londonez important publicat pe ambele maluri ale Atlanticului.^[6]
1953: Piesa Așteptându-l pe Godot de Samuel Beckett are premiera la Paris.^[7]
1956: Elvis Presley înregistrează "Heartbreak Hotel".
1957: Președintele american Eisenhower cere aprobarea Congresului pentru acțiunile de ajutorare a statelor din Orientul Mijlociu amenințate de agresiunea comunistă - "Doctrina Eisenhower".^[8]
1961: Inaugurarea Teatrului de Comedie din București; primul director a fost Radu Beligan (1961-1969). Prima stagiune a început cu spectacolul „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretar literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter.
1968: În Cehoslovacia, reformistul Alexander Dubček îl înlocuiește pe stanilistul Antonín Novotný ca prim-secretar al Partidului Comunist și începe o perioadă de liberalizare politică denumită Primăvara de la Praga.^[9]
1990: Decret-Lege nr.4 al CFSN privind organizarea și funcționarea Academiei Române.
2000: Iugoslavia depune un memoriu la "Curtea Internațională de Justiție" împotriva a opt state membre NATO: Belgia, Canada, Franța, Italia, Olanda, Portugalia și Marea Britanie, considerate vinovate că au utilizat forța împotriva unui stat suveran în ziua când a început bombardarea Iugoslaviei: 24 martie 1999; plângerile împotriva Spaniei și SUA au fost anulate ca urmare a deciziei CIJ din 2 iunie 1999.
2005: Planeta pitică Eris este descoperită de astronomii de la Observatorul Palomar, motivând ulterior Uniunea Astronomică Internațională (IAU) să definească termenul planetă pentru prima dată.^[10]
2023: În Piața Sfântul Petru din Vatican are loc înmormântarea Papei Benedict al XVI-lea.^[11]

Nașteri

Rudolf Eucken, filozof german, laureat Nobel
Konstantin Stanislavski, regizor și teoretician rus al teatrului
Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germane

1425: Henric al IV-lea al Castiliei (d. 1474)
1592: Shah Jahan, al 5-lea împărat mogul al Indiei (d. 1666)
1762: Constanze Mozart, soția lui Wolfgang Amadeus Mozart (d. 1842)
1779: Stephen Decatur, ofițer naval american (d. 1820)
1793: Antoinette Murat, bunica paternă a regelui Carol I al României (d. 1847)
1846: Rudolf Eucken, filozof german, laureat al Premiului Nobel (d. 1926)
1855: King Camp Gillete, inventator american al lamei de bărbierit (d. 1932)
1858: Sándor Adorján, scriitor, jurnalist și traducător maghiar (d. 1944)
1863: Konstantin Stanislavski, regizor și teoretician rus al teatrului (d. 1938)

Emil Gîrleanu, poet, scriitor român
Friedrich Dürrenmatt, dramaturg, prozator elvețian
Umberto Eco, scriitor italian

1876: Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germane (1949-1963) (d. 1967)
1878: Emil Gîrleanu, poet, scriitor român (d. 1914)
1896: George Calboreanu, actor român (d. 1986)
1898: Prințesa Eudoxia a Bulgariei, fiica regelui Ferdinand I al Bulgariei (d. 1985)
1909: Ileana a României, fiica regelui Ferdinand și a reginei Maria (d. 1991)
1919: Jacques Laurent, scriitor francez, câștigător al Premiului Goncourt în 1971 (d. 2000)
1920: Arturo Benedetti Michelangeli, pianist italian (d. 1995)
1921: Friedrich Dürrenmatt, dramaturg și prozator elvețian (d. 1990)
1921: Prințul Jean, fost Mare Duce al Luxemburgului în perioada 1964-2000
1928: Mihai Pălădescu, actor român (d. 1986)
1928: Walter Mondale, politician american, Vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii (1977–1981) (d. 2021)
1931: Alfred Brendel, pianist austriac
1932: Umberto Eco, scriitor italian (d. 2016)
1931: Robert Duvall, actor american
1931: Alfred Brendel, pianist austriac
1932: Raisa Gorbaciova, soția fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov (d. 1999)

Robert Duvall, actor american
Hayao Miyazaki, regizor japonez, desenator de manga
Bradley Cooper, actor american

1938: Juan Carlos I, rege al Spaniei
1941: Hayao Miyazaki, regizor, scenarist, animator, scriitor și desenator de manga japonez
1944: Nifon Mihăiță, mitropolit al Târgoviștei
1946: Diane Keaton, actriță americană
1947: Erzsébet Ádám, actriță română de etnie maghiară (d. 2014)
1950: Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor și scriitor român (d. 1991)
1965: Vinnie Jones, actor britanic și fost jucător de fotbal profesionist
1967: Adrian Cioroianu, istoric, politician român
1968: DJ BoBo, cântăreț, compozitor și producător de muzică elvețian
1969: Marilyn Manson (Brian Warner), solist rock
1973: Irinel Ioan Stativă, politician român
1975: Bradley Cooper, actor american
1978: January Jones, actriță americană
1987: Emilian Crețu, actor moldovean
1990: Leroy Fer, fotbalist neerlandez

Decese

1066: Eduard Confesorul, rege al Angliei
1430: Philippa a Angliei, regină consort a Danemarcei, Suediei și Norvegiei (n. 1394)
1465: Charles d'Orléans, Duce de Orléans, poet francez (n. 1394)
1477: Carol Temerarul, Duce de Burgundia (n. 1433)
1589: Caterina de Medici, regină a Franței (n. 1519)

Charles d'Orléans, Duce de Orléans, poet francez
Carol Temerarul, Duce de Burgundia
Caterina de Medici, regină a Franței

1790: Jacob Christian Schäffer, teolog luteran german (n. 1718)
1796: Samuel Huntington, jurist, politician american (n. 1731)
1806: Karl Alexander, Margraf de Brandenburg-Ansbach (n. 1736)
1827: Frederick, Duce de York, fiu al regelui George al III-lea (n. 1763)
1885: Peter Christen Asbjørnsen, scriitor și savant norvegian (n. 1812)
1897: Francesco Saverio Altamura, pictor italian (n. 1822)
1901: Karl Alexander, Mare Duce de Saxa-Weimar-Eisenach (n. 1818)
1912: Aureliano de Beruete, pictor spaniol (n. 1845)
1922: Ernest Shackleton, explorator anglo-irlandez (n. 1874)
1929: Nicolae Nicolaevici Romanov, Mare Duce al Rusiei (n. 1856)

Ernest Shackleton, explorator anglo-irlandez
Max Born, fizician german, laureat Nobel
Eusébio, fotbalist portughez

1933: Calvin Coolidge, al 30-lea președinte al Statelor Unite (n. 1872)
1970: Max Born, fizician german, laureat Nobel (n. 1882)
1995: Andrei Ostap, sculptor și pictor român (n. 1921)
1997: Prințul Bertil, Duce de Halland, fiu al regelui Gustaf al VI-lea Adolf al Suediei (n. 1912)
1998: Sonny Bono, artist american (n. 1935)
2009: Mircea Stănescu, politician român, fiul jurnalistului Sorin Roșca Stănescu (n. 1969)
2010: Toni Tecuceanu, actor român (n. 1972)
2014: Eusébio, fotbalist portughez (n. 1942)
2015: Jean-Pierre Beltoise, pilot francez de Formula 1 (n. 1937)
2016: Pierre Boulez, compozitor și dirijor francez (n. 1925)
2018: John Watts Young, astronaut american, membru al echipajului Apollo 16 (n. 1930)
2019: Emil Brumaru, poet român (n. 1938)
2022: Olga Szabó-Orbán, scrimeră română, dublă campioană mondială (1962, 1969 cu echipa) (n. 1938)

Sărbători

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de 5 ianuarie

Sf. Mc. Teopempt și Teona; Cuv. Sinclitichia (Ajunul Botezului Domnului – Post) (calendar creștin-ortodox)
Sf. Telesfor (calendar romano-catolic)
Sf. Eduard (calendar romano-catolic)
Ajunul Botezului Domnului; Sf. Teopempt și Teona; Sf. Sinclitica (calendar greco-catolic)

Note

^ Chisholm, Hugh, ed. (1911). „Damiens, Robert François”. Encyclopædia Britannica. 7 (ed. 11). Cambridge University Press. p. 788.
^ Anthony Gishford (noiembrie 1972). Grand opera: the story of the world's leading opera houses and personalities. Viking Press. p. 55.
^ Brian Lenihan (1991). For the record. Blackwater Press. p. 4. ISBN 978-0-86121-362-7.
^ F. L. Carsten (13 noiembrie 1982). The Rise of Fascism, Second Edition. University of California Press. p. 91. ISBN 978-0-520-04643-6.
^ „Bridging the Bay: Bridges That Never Were”. UC Berkeley Library. Arhivat din original la 22 mai 2011. Accesat în 19 februarie 2007.
^ Joseph Nathan Kane. Famous First Facts and Records. p. 416.
^ Alan Astro (1990). Understanding Samuel Beckett. Univ of South Carolina Press. pp. 16. ISBN 978-0-87249-686-6.
^ Heiko Meiertöns (10 iunie 2010). The Doctrines of US Security Policy: An Evaluation under International Law. Cambridge University Press. pp. 122–. ISBN 978-1-139-48913-3.
^ Karen Dawisha (1 ianuarie 1984). The Kremlin and the Prague Spring. University of California Press. pp. 17. ISBN 978-0-520-04971-0.
^ Brown, Mike (2006). „The discovery of 2003 UB313 Eris, the largest known dwarf planet”. California Institute of Technology, Department of Geological Sciences. Arhivat din original la 19 iulie 2011. Accesat în 3 mai 2007.
^ „Pope Francis to lead funeral for Benedict XVI, a first in modern history”. France 24. 31 decembrie 2022. Arhivat din original la 31 decembrie 2022. Accesat în 31 decembrie 2022.

[1] Chisholm, Hugh, ed. (1911). „Damiens, Robert François”. Encyclopædia Britannica. 7 (ed. 11). Cambridge University Press. p. 788.

[2] Anthony Gishford (noiembrie 1972). Grand opera: the story of the world's leading opera houses and personalities. Viking Press. p. 55.

[3] Brian Lenihan (1991). For the record. Blackwater Press. p. 4. ISBN 978-0-86121-362-7.

[4] F. L. Carsten (13 noiembrie 1982). The Rise of Fascism, Second Edition. University of California Press. p. 91. ISBN 978-0-520-04643-6.

[5] „Bridging the Bay: Bridges That Never Were”. UC Berkeley Library. Arhivat din original la 22 mai 2011. Accesat în 19 februarie 2007.

[6] Joseph Nathan Kane. Famous First Facts and Records. p. 416.

[7] Alan Astro (1990). Understanding Samuel Beckett. Univ of South Carolina Press. pp. 16. ISBN 978-0-87249-686-6.

[8] Heiko Meiertöns (10 iunie 2010). The Doctrines of US Security Policy: An Evaluation under International Law. Cambridge University Press. pp. 122–. ISBN 978-1-139-48913-3.

[9] Karen Dawisha (1 ianuarie 1984). The Kremlin and the Prague Spring. University of California Press. pp. 17. ISBN 978-0-520-04971-0.

[New_Planet-10] Brown, Mike (2006). „The discovery of 2003 UB313 Eris, the largest known dwarf planet”. California Institute of Technology, Department of Geological Sciences. Arhivat din original la 19 iulie 2011. Accesat în 3 mai 2007.

[11] „Pope Francis to lead funeral for Benedict XVI, a first in modern history”. France 24. 31 decembrie 2022. Arhivat din original la 31 decembrie 2022. Accesat în 31 decembrie 2022.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]