13 septembrie
Aspect
ianuarie • februarie • martie • aprilie • mai • iunie • iulie • august • septembrie • octombrie • noiembrie • decembrie
◄ septembrie 2024 ► | ||||||
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
1 | ||||||
2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 |
16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 |
23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
30 |
13 septembrie este a 256-a zi a calendarului gregorian și a 257-a zi în anii bisecți. Mai sunt 109 zile până la sfârșitul anului.
Evenimente
[modificare | modificare sursă]- 533: În bătălia de la Ad Decimum, lângă Cartagina, generalul bizantin Belizarie îl învinge pe regele vandal Gelimer și începe recucerirea Africii de nord-vest de către bizantini.
- 1501: Michelangelo începe lucrul la statuia lui David.
- 1515: Bătălia de la Marignano, Italia: Armata franceză a provocat o grea înfrângere armatei cantoanelor elvețiene.
- 1541: După trei ani de exil, Jean Calvin se întoarce la Geneva pentru a reforma biserica sub corpul unei doctrine cunoscute sub numele de calvinism.
- 1584: În Spania se finalizează El Escorial, cea mai mare construcție a Renașterii mondiale.
- 1598: Filip al III-lea devine rege al Spaniei după moartea tatălui său, Filip al II-lea al Spaniei.
- 1724: Sfințirea Mănăstirii Văcărești, ctitorie a familiei Mavrocordat. A fost cel mai valoros ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc și cea mai mare mânăstire din Balcani. Ca urmare a activității de „sistematizare teritorială urbană și rurală” inițiată în 1974 prin Legea nr.58, în decembrie 1984 întregul ansamblu al Mănăstirii Văcărești a fost dărâmat.
- 1745: A fost elaborat primul „Atlas geografic al Rusiei” – prima culegere de hărți ale întregului teritoriu rusesc.
- 1745: Francisc I devine împărat al Sfântului Imperiu Roman.
- 1759: În Războiul de Șapte Ani, o armată britanică a învins una franceză în bătălia de la Câmpul lui Abraham, lângă Quebec City.
- 1788: Orașul New York devine prima capitală a Statelor Unite.
- 1791: Regele Ludovic al XVI-lea al Franței acceptă noua constituție.
- 1848: O companie românească de pompieri a încercat o ultimă tentativă de apărare a revoluției de la 1848 din Țara Românească împotriva intervenției otomane în bătălia din Dealul Spirii.
- 1850: Prima ascensiune a Piz Bernina, cel mai înalt vârf din Alpii Retici, de către topograful elvețian Johann Coaz și asistenții săi, frații Jon și Lorenz Ragut Tscharner.
- 1902: Intră în vigoare „Legea pentru organizarea meseriilor”, cunoscută sub numele de Legea Missir, adoptată la 5 martie 1902.
- 1913: Moare Aurel Vlaicu în apropiere de Câmpina, în timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu avionul său, Vlaicu II.
- 1917: Stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Japonia. Regele Ferdinand I al României semnează decretul de numire a lui Nicolae Xenopol ca ministru plenipotențiar la Tokyo.
- 1917: La Fatima în Portugalia se consemnează o apariție a Fecioarei Maria.
- 1922: La Al'Aziziyah, în Libia se înregistrează recordul absolut de temperatură la umbră: 57,7 °C.
- 1939: Al Doilea Război Mondial: Canada intră în război.
- 1940: Al Doilea Război Mondial: Italia invadează Egiptul.
- 1968: Albania părăsește Pactul de la Varșovia.
- 1987: Accidentul de la Goiânia, Brazilia: Un echipament de radioterapie scos din uz este furat dintr-un spital abandonat din Goiânia, Brazilia. În următoarele săptămâni, patru oameni mor din cauza efectelor iradierii, 28 de persoane au fost rănite, iar unele părți ale orașului au fost contaminate.
- 1993: După mai multe runde de negocieri desfășurate în secret în Norvegia, primul ministru al Israelului, Itzhak Rabin și liderul OEP Yasser Arafat au semnat acordurile de la Oslo.
- 1994: Sonda spațială Ulysses trece pe lângă Polul Sud al Soarelui.
- 1997: Alegeri municipale organizate de OSCE. Aceste alegeri încheiau procesul de creare a instituțiilor legale din Bosnia și Herțegovina, după alegerile generale din 14 septembrie 1996.
- 2018: Regia Autonomă de Transport București este reorganizată și își schimbă numele în Societatea de Transport București.
Nașteri
[modificare | modificare sursă]-
Clara Schumann, pianistă și compozitoare germană
-
Thoma Ionescu, medic român, întemeietorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică
-
Matila Ghyka, ofițer de marină, estetician, matematician, inginer, istoric, scriitor și diplomat român
- 1087: Ioan II Comnen, împărat bizantin (d. 1143)
- 1475: Cesare Borgia, politician și cardinal italian (d. 1507)
- 1520: William Cecil, Baron Burghley, consilier al reginei Elisabeta I a Angliei (d. 1598)
- 1601: Jan Brueghel cel Tânăr, pictor flamand (d. 1678)
- 1676: Élisabeth Charlotte de Orléans, ducesă de Lorena, Bar și de Teschen (d. 1741)
- 1819: Clara Schumann, pianistă și compozitoare germană (d. 1896)
- 1822: Félix-Joseph Barrias, pictor francez (d. 1907)
- 1830: Marie von Ebner-Eschenbach, scriitoare austriacă de origine cehă (d. 1916)
- 1838: Otto Friedrich August Benndorf, arheolog, membru de onoare al Academiei Române (d. 1907)
- 1860: Thoma Ionescu, medic român, întemeietorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică, membru de onoare al Academiei Române (d. 1926)
- 1860: John Pershing, general american (d. 1948)
- 1863: Ernst II, Prinț de Hohenlohe-Langenburg (d. 1950)
- 1874: Arnold Schonberg, compozitor și teoretician muzical austriac (d. 1951)
- 1876: Sherwood Anderson, scriitor, unul dintre creatorii prozei americane moderne (d. 1941)
-
Robert Robinson, chimist britanic, laureat Nobel
-
Corneliu Zelea Codreanu, politician român, liderul și fondatorul Gărzii de Fier
-
Claudette Colbert, actriță americană, laureată Oscar
- 1881: Matila Ghyka, ofițer de marină, estetician, matematician, inginer, scriitor, istoric și diplomat român (d. 1965)
- 1886: Sir Robert Robinson, chimist britanic, laureat al Premiului Nobel (1947), (d. 1975)
- 1887: Lavoslav Ružička, chimist elvețian de origine croată, laureat al Premiului Nobel (1939), (d. 1976)
- 1892: Prințesa Victoria Luise a Prusiei, ducesă de Brunswick (d. 1980)
- 1899: Corneliu Zelea Codreanu, politician român, liderul și fondatorul Gărzii de Fier (d. 1938)
- 1903: Claudette Colbert, actriță americană, laureată a Premiului Oscar (d. 1996)
- 1908: Edgar Papu, specialist român în literatură comparată și filosof al culturii (d. 1993)
- 1922: Sergiu Al-George, filolog și orientalist român (d. 1981)
- 1924: Maurice Jarre, compozitor francez (d. 2009)
- 1929: Ecaterina Oproiu, critic de film, realizatoare de filme documentare, dramaturg român (d. 2024)
- 1929: Christopher Plummer, actor canadian (d. 2021)
- 1940: Óscar Arias Sánchez, politician, președinte al Republicii Costa Rica, laureat al Premiului Nobel
- 1941: Ahmet Necdet Sezer, politician turc, al 10-lea președinte al Turciei
- 1942: Béla Károlyi, antrenor român de gimnastică
- 1943: Mircea Ciumara, politician român (d. 2012)
- 1944: Jacqueline Bisset, actriță franceză
- 1952: Augustin Pop, poet și eseist român (d. 1998)
-
Jacqueline Bisset, actriță franceză
-
Ilie Balaci, jucător și antrenor român de fotbal
-
Goran Ivanišević, jucător croat de tenis
- 1956: Ilie Balaci, jucător și antrenor român de fotbal (d. 2018)
- 1961: Dave Mustaine (n. David Mustaine), cântăreț, chitarist, compozitor, autor și actor american, liderul trupei Megadeth
- 1971: Goran Ivanišević, jucător croat de tenis
- 1973: Abbath Doom Occulta, muzician norvegian
- 1989: Thomas Müller, fotbalist german
- 1993: Niall Horan, cântăreț și compozitor irlandez
- 1995: Robbie Kay, actor britanic
- 1996: Lili Reinhart, actriță americană
Decese
[modificare | modificare sursă]- 81: Titus, împărat roman (n. 39)
- 1409: Isabella de Valois, prințesă a Franței, regină a Angliei (n. 1389)
- 1592: Michel de Montaigne, scriitor și moralist francez (n. 1533)
- 1598: Regele Filip al II-lea al Spaniei (n. 1527)
- 1612: Karin Månsdotter, regină consort a Suediei (n. 1550)
- 1705: Prințul Georg de Hesse-Darmstadt, mareșal al armatei austriece, vicerege al Cataloniei (n. 1669)
- 1847: Prosper Marilhat, pictor orientalist francez (n. 1811)
- 1847: Nicolas Oudinot, mareșal francez (n. 1767)
- 1848: Maria Isabela a Spaniei, infantă a Spaniei și regină a Regatului celor Două Sicilii (n. 1789)
- 1872: Ludwig Feuerbach, filosof german (n. 1804)
- 1873: Eduardo Rosales, pictor spaniol (n. 1836)
-
Titus, împărat roman
-
Michel de Montaigne, scriitor și moralist francez
-
Regele Filip al II-lea al Spaniei
- 1881: Ambrose Burnside, ofițer, director de căi ferate, inventator, industriaș și om politic american (n. 1824)
- 1906: Prințul Albert al Prusiei (n. 1837)
- 1912: Joseph Furphy, romancier australian (n. 1843)
- 1913: Aurel Vlaicu, inginer, inventator și pionier al aviației române și mondiale (n. 1882)
- 1918: Eduard, Duce de Anhalt, prinț german din Casa de Ascania (n. 1861)
- 1928: Italo Svevo, scriitor și dramaturg italian (n. 1861)
- 1931: Lili Elbe, artistă daneză transsexuală (n. 1882)
- 1931: Friedrich Leopold al Prusiei, prinț al Prusiei (n. 1865)
- 1949: August Krogh, medic și zoolog danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (n. 1874)
- 1970: Sanda Movilă, poetă și o romancieră română (n. 1900)
- 1977: Leopold Stokowski, dirijor american de origine poloneză (n. 1882)
- 1987: Mervyn LeRoy, regizor american (n. 1900)
- 1996: Tupac Shakur (n. Lesane Parish Crooks), rapper și actor american (n. 1971)
- 1998: Constantin Foamete, sculptor român (n. 1932)
-
Ludwig Feuerbach, filosof german
-
Aurel Vlaicu, inginer, inventator și pionier al aviației române și mondiale
-
Italo Svevo, scriitor italian
- 2010: Anton Șuteu, compozitor român (n. 1947)
- 2013: James Bradford, halterofil american (n. 1928)
- 2017: Frank Vincent, actor american (n. 1937)
- 2021: Ileana Iordache, actriță română de teatru, film și televiziune (n. 1930)
- 2022: Jean-Luc Godard, regizor, scenarist și critic de film franco-elvețian (n. 1930)
- 2023: Mircea Snegur, politician moldovean, primul președinte al Republicii Moldova (1990–1997) (n. 1940)
Sărbători
[modificare | modificare sursă]- România : Ziua Pompierilor (la 13 septembrie 1848, a avut loc bătălia din Dealul Spirii între pompierii conduși de Pavel Zăgănescu și trupele otomane conduse de Kerim Pașa)
Note
[modificare | modificare sursă]
|