1) You are on watch at night and you stop the main engines.

What changes would you make to your

navigational lights?

Switch the steaming lights off

Switch on three vertical red lights

Switch on two vertical red lights and switch off all other navigational lights.

Switch on two vertical red lights and switch off steaming lights.

2) What charts are used for coasting, pilotage waters and plotting waypoints?

Large scale

Small scale

Routeing

Instructional

3) What charts are used for plotting Great Circle courses?

Gnomonic

Instructional

Routeing

Passage planning

4) In what direction does the axis of the gyro-compass wheel point?

True North

Magnetic North

North Relative

Compass North

5) What is the vertical distance on a given day between the water surface at high and low water called?

Range of tides

Height of tide
Highest astronomical tide

Lowest astronomical tide.

6) How often is a chart catalogue published?

Annually

Monthly

Twice a year

Weekly

7) How often are chart corrections published?

Weekly

Monthly

Yearly

Annually

8) Distance on a chart is measured using ......

latitude scale.

longitude scale.

any uniform scale.

none of the given options.

9) Where can you find the symbols and abbreviations used on the Admiralty charts?

Chart 5011

Chart 5022

Chart catalogue

Notices to mariners

10) What is the line roughly following the 180th meridian called?
The date line

The Greenwich meridian

The Equator

A rhumb line

11) What is the east - west distance between two points called?

Departure

D'long

D'lat

DMP

12) When using great circle sailing the saving in distance is the most when......

the course is E-W ,nearer to the poles.

at the equator.

the course is N-S.

the course is one of the inter-cardinal headings.

13) The correct order to follow when planning a passage is ...

appraise, plan, monitor, execute

plan, appraise, monitor, execute

plan, monitor, appraise, execute

plan, monitor, execute, appraise.

14) What is a routeing measure aimed at the separation of opposing streams of traffic by establishing
traffic lanes called?

Traffic separation scheme

Traffic Lane

Separation Zone
Recommended route

15) In which publication can information on ship reporting be found?

ALRS

Ship Routeing

IAMSAR

SOPEP Manual

16) In which publication can information on VTS be found?

ALRS

Tide Tables

Routeing Charts

Chart Catalogues

17) Who publishes the chart catalogue?

Hydrographer to the Navy

IMO

ICS

HMSO

18) The best position fix is obtained when the bearings of two objects are......

90 degrees apart.

45 degrees apart.

180 degrees apart.

135 degrees apart.

19) When selecting the maximum distance at which a landfall light would be visible, which of the following
should be selected?

lesser of the two (geographical & nominal range)

geographical range

nominal range

greater of the two (geographical & nominal range)

20) The direction towards which a tidal stream runs is called ......

set

drift

current

leeway

21) The vertical distance between the sea bed and the deepest part of the keel is known as the ......

underkeel clearance.

draft.

depth.

sounding.

22) Where is the title of the navigation chart printed?

In some convenient, conspicuous place, where it does not hinder navigation or the use of
it.

Always at the center of the chart.

Where the sea areas are located.

Always at the bottom left hand margin.

23) The relationship between the distance on the earth and the length by which that distance is shown on
the navigation chart is called the ......

natural scale.

actual scale.

calculated scale.

variable scale.
24) Where will you find a comprehensive list of navigation charts with the title and number for various
parts of the world?

Chart catalogue

Chart 5011

Chart folio

Sailing directions

25) What are sailing directions also known as?

Pilot books

Guide to port entry

Routeing charts

Passage planning charts

26) A navigational position line is a part of a ....

position circle.

small circle.

segment.

All of the other options.

27) What does this figure indicate on a navigation chart?

West cardinal buoy

East cardinal buoy

North cardinal buoy

South cardinal buoy

28) On a navigational chart, what does this figure indicate?

Windmill

Wind-motor

Chimney

Pillar
29) On a navigational chart, how is the probable direction of the predominant direction of sea surface
current indicated?

Letter a

Letter b

Letter c

Letter d

30) On which side of this buoy should you pass?

South

North

East

West
31) Under soundings marked on the chart, the nature of the sea bottom is also indicated. What does Sh
indicate?

Shells

Corals

Soft mud

Shingle

32) On a navigational chart, what does this figure indicate?

Sector lights

Heading lights

Direction lights

All of the other options

33) What is the meaning of the symbol Cl on a navigational chart?

Clay

Coral

Cloud

Cill

34) Which error in the echo sounder is illustrated in the diagram?

Pythagoras

Multiple error

Velocity error

False bottom echoes

35) You see a two flag signal on a ship close-by. What publication would you consult to discover its
meaning?

Admiralty List of Radio Signals.

Mariner's Handbook.

International Code of Signals.

Nautical Almanac

36) Why should the largest scale chart available be used for navigational purposes?

Because it uses larger symbols.

Because it uses better colour.

Because it shows more accurate information.

Because the brightest lights are shown.

37) Which is the more accurate means of position fixing?

A radar range and bearing.

Two radar bearings.

Two visual bearings.

A visual bearing and a radar range.

38) You expect to sight land at 2100. By 2120 no land has been sighted, the visibility is good. What action
would you take?

Keep looking out.

Call the master.

Stop engines.

Alter course.

39) A vessel is under pilotage approaching a European port. Who is responsible for the safe navigation of
the vessel?

The pilot.

The master and duty officers.

The traffic controller.

The pilot and the master together.

40) Where would you find information about a vessel reporting system for a port which you are about to
enter?

Mariner's Handbook.

International Code of Signals.

Admiralty List of Radio Signals.

Ocean Passages for the World.

41) Your vessel is carrying a full cargo of scrap steel. Which item of bridge equipment is likely to be
unreliable?

The satellite navigator.

The echo sounder..

The gyro compass.

The magnetic compass.

42) What time is used for the ship's course recorder?

Local time

Ship's time

GMT

Company head office time

43) Which of the following options would be considered 'good seamanship'?

Using radar when proceeding at full speed in fog.

Sounding a fog signal when in clear weather, but approaching a fog bank.

Using deck and accommodation lights to indicate the presence of your ship in poor visibility.

Proceeding on the port side of a narrow channel to take advantage of a favourable current.

44) What should a passage plan include?

The plan should include the first 72 hours of the sea voyage.

The plan should include the entire voyage from berth to berth.

The plan should cover the first half of the sea voyage.

The OOW decides what to include in the passage plan.

45) When must a passage plan be prepared?

Gradually during a sea voyage

Before the voyage commences

Whenever requested by a pilot

Any of the other options

46) What does this chart symbol mean?

Direction of Prevailing Wind

Direction of Traffic Lane

Direction of Tidal Stream

Direction of Buoyage

47) What is water content of the atmosphere (usually expressed as a percentage) known as?

Humidity

Dew

Fog

Mist

48) What is the instrument used for measuring humidity of the atmosphere called?

Psychrometer

Humidifier

Hydrometer

Barometer

49) If an observer is facing the wind in the northern hemisphere, where does the low pressure lie?

To the right

To the left

Ahead

Behind

50) What instrument is used for measuring the velocity of the wind?

Anemometer

Barometer

Tachometer

Hydrometer
51) A sudden rising strong wind, or sudden increase of wind usually followed immediately by a shower of
rain or snow is called a ......

squall

cyclone

storm

tropical cyclone

52) A squall line of sharp changes of wind, is very often associated with ......

cold front.

warm front.

occluded front.

warn front.

53) In which area will the isobars be spaced closest, given the wind speeds indicated?

40kts

20kts

30kts

10kts

54) In what direction does the wind blow around a cyclonic storm in the northern hemisphere?

Anti-clockwise

Clockwise

Towards the pole

Towards the equator

55) What weather conditions are likely to result from the movement of warm air mass over a relatively
colder sea surface?

Fog
Rain

Squalls

Trough

56) Which of these atmospheric layers is closest to the earth?

Troposphere

Stratosphere

Mesosphere

Ionosphere

57) What is the quantity of water vapour present in the atmosphere called?

Humidity

Relative humidity

Absolute humidity

Dew point

58) What is rain accompanied by snow called?

Sleet.

Snow flakes.

Ice pellets.

Hail.

59) When visibility is 1km or less, it is known as ......

fog.

haze.

mist.

none of the other options.

60) On this weather routeing chart, what does the upper figure indicate?

The number of observations.

The percentage frequency of variables winds.

The number of observed calms.

None of the other options.

61) On this weather routeing chart, what is the wind speed indicated by the arrow?

4 kts

3 kts

5 kts

7 kts

62) On this weather routeing chart, what is indicated?

Radio calling in point, way or reporting point showing direction of vessels movement.
Ramark.

Aeronautical radio beacon.

Coast radio station providing range and bearing from stations on request.
63) On this weather routeing chart, what does this figure indicate?

Pipeline

Telegraph line

Power transmission line

Overhead transporter

64) On weather routeing charts how are iceberg limits presented?

letter a

letter b

letter c

letter d

65) On this weather routeing chart, what does this figure indicate?

Single Occulting
Single flashing

Group quick

Composite group flashing

66) Assuming a forecast wind of say, 30 kts, with the maximum wind duration and maximum fetch, what
would be the value of the significant wave height?

4.9

3.9

67) On this weather routeing chart, what does this figure indicate?

Overfalls and tide-rips

Eddies

Breakers

Kelp

68) Meteorology - what does the figure indicate?

Warm occlusion

Cold occlusion

Warm front

Cold front

69) If the distance between two consecutive isobars (drawn at intervals of 4mb) is found to be 100 n.m.
and the latitude is 50 deg, what is the geostrophic wind speed?

30 kts

15 kts

60 kts

120 kts

70) On this weather routeing chart, what does the lower figure represent?
The percentage frequency of currents having a rate of less than ? knot

The number. of observations

The mean resultant

The strongest current experienced

71) What does this indicate on a wether map?

Cold front

Warm front

Occluded front

Stationary front

72) The cause of ice accumulation on a ship is due to freezing of sea spray at a temperature below ......

0 degrees C.

+2 degrees C.

- 2 degrees C.

-5 degrees C.

72) The cause of ice accumulation on a ship is due to freezing of sea spray at a temperature below ......

0 degrees C.

+2 degrees C.

- 2 degrees C.

-5 degrees C.

73) An occluded depression tends to move ....

slowly and irregularly.

fast and irregularly.

fast.

slowly.

74) On the Beaufort scale, storm force corresponds to wind ......

force 10 and above.

force 8 and above.

force 12 and above.

force 6 and above.

75) On the Beaufort scale, hurricane force corresponds to wind ......

force 8.

force 10.

force 12.

force 14.

76) Frontal depressions move in families, each depression following its predecessor but in ......

a slightly higher latitude.

the same latitude.

a slightly lower latitude.

a much higher latitude.

77) Which of these is the correct weather sequence associated with a 'warm front'?

In advance - continuous rain; during the passage - rain almost or completely stops; in the
rear - mainly cloudy and slight rain.

In advance - no rain; during the passage - continuous rain; in the rear - drizzle.

In advance - drizzle; during the passage - no rain; in the rear - continuous rain.
In advance - showers; during the passage - thunderstorms / in the rear - clear skies.

78) Tropical revolving storms are accompanied by ......

heavy rain sometimes with thunder and lightning.

dense fog.

slight wind and heavy rain.

very cold air and sometimes hail.

79) In what latitude do tropical revolving storms generally originate?

0 to 25 degrees.

25 to 35 degrees.

35 to 50 degrees.

50 to 65 degrees.

80) Which of these is the correct pressure sequence associated with a weather ' cold front '?

In advance - steady ; during the passage - sudden rise ; in the rear - fall.

None of these are correct.

In advance - fall ; during the passage - sudden rise ; in the rear - rise continues more
slowly.

In advance - sudden fall; during the passage - sudden rise; in the rear - steady.

81) Wind force 10 correspond to wind speed of ......

48 - 55 knots.

56 - 63 knots.

34 - 40 knots.

28 - 33 knots.

82) In meteorology, isobars are lines joining places having the same ......

pressure.
temperature.

humidity

iceberg density.

83) What weather phenomenon can cause a reduction of radar range due to attenuation?

Rough seas.

Fog.

Mist.

Rain & snow.

84) Which of these are 'low clouds'?

Nimbostratus, stratus, stratocumulus.

Altocumulus, altostratus.

Cirrus, cirrocumulus, cirrostratus.

Megastratus.

85) You are 10 to 60 nautical miles away from the centre of a tropical revolving storm. What barometric
changes would you expect?

No change.

Slight Increase.

Rapid fall.

Rapid Increase.

86) In meteorology, isotherms are lines joining places having the same ....

pressure.

humidity.

temperature.
iceberg density.

87) The direction of the centre of a storm may be found by Buys Ballot's law, namely face the wind and
....

the centre of the storm is to your left if you are in Northern hemisphere and to your right if you are
in Southern hemisphere.

in the Northern hemisphere the centre of the storm will bear 8 to 12 points to the right.

the center of the storm will be ahead about a point to the right.

the center of the storm will be right behind you about a point on your left.

88) Which of these are 'high clouds'?

Altocumulus, altostratus.

Nimbostratus, stratus, stratocumulus.

Cirrus, cirrocumulus, cirrostratus.

Cumulonimbus.

89) What is the common name for hurricanes, typhoons or cyclones?

Tropical depressions.

Inter tropical convergence zones.

Monsoons.

Tropical revolving storms.

90) Which of these is the correct sequence of weather associated with a 'cold front'?

In advance - heavy rain ; during the passage - no rain ; in the rear - no rain.

In advance - no rain ; during the passage - moderate rain ; in the rear - heavy rain.

In advance - clear skies ; during the passage - thunderstorms, often with hail ; in the rear - steady
drizzle with cloudy skies.
In advance - usually some rain and perhaps thunder ; during the passage - rain, often
heavy ; in the rear - heavy rain for a short period than fair .

91) If a meteorological depression has a large warm sector, it has a tendency to ......
weaken.

remain unchanged.

deepen.

move fast.

92) Which of these is the correct sequence of visibility associated with a weather 'cold front'?

In advance - very good ; during the passage - moderate in showers ; at the rear - usually poor.

In advance - usually poor ; during the passage - first bad than good ; in the rear - usually
very good except in showers.

In advance - very poor ; during the passage - bad ; in the rear - moderate.

In advance - very good ; during the passage - very poor ; in the rear - moderate.

93) Which of these is the correct pressure sequence associated with a weather 'warm front'?

In advance - steady ; during the passage - steady fall ; in the rear - increase.

In advance - steady fall ; during the passage - fall ceases ; in the rear - little change or
slow fall.

In advance - increase ; during the passage - steady ; in the rear - decrease.

In advance - sharply falling ; during the passage - rise and fall ; in the rear - slowly rising.

94) In a tropical revolving storm, 'the eye' is a small central region of......

comparatively strong winds and heavy clouds.

very strong winds and no clouds.

no winds and heavy rain.

comparatively light winds and little clouds.

95) The eye of a tropical revolving storm is an area with light wind but with seas that are....

very high from the North or South.

very high and confused.

moderate and confused.

very high from the East or West.

96) Wind force 5 corresponds to a wind speed of ....

10 - 14 knots.

17 - 21 knots.

30 - 34 knots.

25 - 29 knots.

97) South Westerlies are the general surface wind in which of the following latitudes?

0 - 30 degrees.

30 - 40 degrees.

40 - 60 degrees.

60 - 90 degrees.

98) Fast moving high clouds are an indication of ....

bad weather to come.

good weather to come.

rainy weather to come.

unchanged weather.

99) A falling barometer is an indication of ....

good weather to come.

bad weather to come.

no change in weather.

rainy weather to come.

100) What type of clouds are shown in the picture?
Stratocumulus

Cumulus

Stratus

Cirrus

101) If you have a main engine failure, what shapes would you exhibit?

Two black balls in a vertical line

A cylinder

Ball- diamond- ball

Single diamond

102) To which one of these actions would you give priority if you have a main engine failure?

Prepare for anchoring if in shallow waters.

Inform head office.

Inform charterers.

Inform agents that the vessel will possibly be delayed.

103) What type of radio messages contain important navigational or meteorological warnings?

Safety

Urgency

Distress

All of the other options

104) In the case of permanent loss of power, what type of radio message would you send?

Urgency

Distress

Securite

All of the the other options

105) When an emergency is clearly over, how should a Mayday message be cancelled?

By broadcasting to all stations.

By broadcasting to those involved.

By broadcasting to the nearest coast station.

There is no need to take any action.

106) How often should emergency steering drills be carried out?

At least every 3 months

At least every 6 months

At least every 9 months

At least every 12 months

107) What type of radio message would you transmit if your ship has a collision and there is grave and
imminent danger?

Distress alert and message

Urgency message

Safety message

Distress relay

108) In the event of a man overboard, what flag would you hoist?

Flag 'O'

Flag 'U'
Flag ' S'

Flag ' R'

109) When should one abandon a ship?

On verbal orders from the master.

On hearing the general emergency alarm signal..

When one feels there is a threat to the ship.

On orders from the owners.

110) What can be done when a vessel experiences synchronous rolling during rough weather?

Alter course

Alter speed

Maintain course and speed

Lower the GM of the vessel

111) Which of these are distress signals?

All of the other options.

A gun or explosive signal fired at intervals of about one minute.

Flames on a vessel.

A continuous sounding with any fog- signaling apparatus.

112) In the event of a fire, what would be your first action?

Raise the alarm before carrying out subsequent actions

Attempt to fight the fire independently

Get help from nearby and proceed to fight the fire

Seal off the area before calling for help

113) Which of these would be the correct order to fight a fire?

Find, inform, restrict, extinguish

Find, restrict, inform, extinguish

Find, restrict, extinguish, inform

Find, extinguish, inform, restrict

114) What type of extinguishing agent would you use if you have an electrical fire?

CO2

Foam

Soda acid

Steam

115) In which of these cases would you transmit a Distress message?

Flooding

Steering failure

Main engine failure

Electrical failure

116) After a collision on the high seas, the Master of a ship sailing under its flag has several legal duties?
Which answer does NOT belong in the list?

To render assistance to the other ship, her crew and her passengers.

To inform the other ship of the name of his own ship.

To inform the other ship of the name of port of registry and the nearest port at which the ship will
call.

To inform the other ship of the name of the ship's agents at the next port of call.

117) What is an EPIRB?

An electronic positioning instrument and receiving device.

A- smoke generator used to indicate the position of a ship or boat in distress.

An electronic emergency position-indicating radio beacon.

An emergency receiving beacon.

118) At what intervals should an EPIRB be tested, inspected and, if necessary have the source of energy
replaced?

At intervals not exceeding twelve months

At intervals not exceeding six months

At intervals not exceeding three months

At the weekly mustering and boat drills

119) What do the letters GMDSS refer to?

The 'General Muster list Directions & vessel Safety Services' manual onboard ship.

Search and rescue services to large passenger vessels.

The 'Global Maritime Distress and Safety System.'

The mandatory International Safety Management system.

120) What action should the watch officer take on being notified of man overboard?

Alter course 180 degrees and sound the alarm.

Release the bridge wing buoy, notify the master and start slowing down to manoeuvering
speed.

Alter course hard over on the side the man fell in and inform the engine room.

Call for a lookout.

121) If you were at the entrance to an enclosed space and you lost communication with a crewmember
inside, what should you do?

Wait for a few minutes in case the crewmember is busy.

Put on a BA set and enter the enclosed space.

Holding your breath, enter the enclosed space to see if you can spot the crewman.

Raise the alarm with the bridge or other officers in the area.

122) Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sfera terestra se numesc:
Vertexuri

Zenit, Nadir

Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud

Vortexuri

123) Cazurile particulare cand distanta ortodromica este egala cu cea loxodromica corespund situatiei in
care punctul initial si cel final se situeaza pe:

O latitudine oarecare

Latitudini diferite

Acelasi meridian sau pe ecuator

Latitudini egale si de semn contrar

124) Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se stabileste in
functie de:

Diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final

Diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica

Diferenta dintre drumul initial si cel final

Diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final

125) Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:

Latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grd

Diferentele de coordonate zero

Diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grd

Diferenta de latitudine egala cu 180 grd , diferenta de longitudine egala cu zero

126) Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine (valori

recomandate) de:

7°.30’sau 15°

5°sau 10°
15°sau 22°30’

15°sau 30°

127) Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta
intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distanta ortodromica este:

Mai mare

Total neglijabila

Maxima

Mai mica

128) Paralelul limita in cazul navigatiei mixte se stabileste in functie de mai multi factori. Care din
afirmatiile de mai jos este FALSA?

Curentii existenti in zona de navigatie

Conditiile hodrometeorologice pe latitudini mari

Configuratia zonei de navigatie

Configuratia zonei de navigatie si conditiile hidrometeorologice

129) Harta gnomonica usureaza considerabil rezolvarea problemelor de navigatie:

Costiera

Estimata

Radioelectronica

Ortodromica

130) Daca vertexul are coordonatele: φ=40°N, λ=161°E, cercul mare pe care este definita ortodroma
corespunzatoare va intersecta ecuatorul in punctele de longitudine:

71°E, 109°W

109°E, 161°W

109°E, 171°W
71°E, 19°W

131) Erorile accidentale de masurare a parametrilor de navigatie (relevment, distanta, unghi orizontal,
unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:

Conditiile hidrometeorologice

Nivelul de instruire a observatorului

Precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat

Momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile

132) Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:

Serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii

Calibrarea instrumentului, aparatului utilizat

Efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii optime de observare

Aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de masurare

133) Erorile sistematice de observare sunt determinate de:

Conditiile improprii de observare

Nivelul de instruire a observatorului

Necalibrarea instrumentului/aparatului de masura

Intretinerea necorespunzatoare a instrumentului, aparatului de masura

134) Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:

Executarea de serii de masuratori

Executarea observatiilor in conditii optime

Determinarea erorii reziduale de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare

Intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor de masura

135) Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in cazul depistarii in
prealabil a existentei erorilor sistematice de observare se aplica diverse metode pentru stabilirea celei
mai probabile pozitii. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA?
Metoda triunghiurilor asemenea

Metoda locului de egala diferenta de relevment

Metoda dreptei de inaltime adevarata

Metoda reducerii relevmentelor la acelasi moment

136) Procentul de probabilitate in punct de 95% corespunde unei erori medii patrate de:

1σ

2σ

3σ

4σ

137) Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei solutia pentru eliminarea
eventualelor erori in punct este:

Eliminarea erorilor grosiere de observare

Anularea prin corectii corespunzatoare a erorilor sistematice

Refacerea calculelor

Repetarea intergrala a observatiilor

138) Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi
aplicate numai cu conditia ca:

Sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor

Drumul navei sa fie mentinut riguros constant

Sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica

Observatiile sa fie simultane

139) Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt
comunicate initial prin:

Avize catre navigatori saptamanale

Avize radio catre navigatori

Editiile corectate ale hartilor

Editiile noi ale cartii farurilor

140) Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim sunt continute in:

Ships’ Routeing

Ocean Passages for the World

Sailing Directions

Mariner’s Handbook

141) Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:

Asigurarea hidrgrafica si de navigatie

Rutele de apa adanca

Rutele recomandate de traversada

Facilitati portuare

142) Sageata din imagine indica

surub de reglaj al perpendicularitatii oglinzilor sextantului;

surub de reglaj al paralelismului oglinzilor sextantului;

tamburul sextantului.

143) Sageata din imagine indica:

oglinda mica a sextantului;

oglinda mare a sextantului;

o oglinda auxiliara a sextantului.

144) Sageata din imagine indica:

oglinda mica a sextantului;

oglinda mare a sextantului;

o oglinda auxiliara a sextantului.

145) Sageata din imagine indica:

oglinda de noapte a sextantului;

luneta sextantului;
dispozitivul de citire precisa.

146) Sageata din imagine indica:

limbul gradat al sextantului;

tamburul sextantului;

dispozitivul de citire precisa a unghiurilor .

147) In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii, serveste:

reglajul paralelismului celor doua oglinzi;

reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul sextantului;

reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul sextantului.

148) In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii, serveste:
reglajul paralelismului celor doua oglinzi;

reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul sextantului;

reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul sextantului.

149) Sageata din imagine indica:

sistemul de iluminare al compasului;

corectorii de fier moale ai compasului;

magnetii permanenti ai compasului.

150) Care este structura verticala a atmosferei pornind de la suprafata terestra ?

Troposfera, stratosfera, termosfera, mezosfera, exosfera.

Troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera, exosfera.

Troposfera, termosfera, stratosfera, mezosfera, exosfera.

151) Ce este temperatura aerului ?

O stare care exprima nivelul caldurii aerului.

O stare care caracterizeaza gradul de agitatie a moleculelor de aer.

Cantitatea de energie primita de la soare de o masa de aer la un anumit moment.

152) Ce este gradientul termic vertical ?

Diferenta de temperatura intre aerul de la suprafata marii si cel de la uscat la inaltimea de 300 m
pentru un anumit moment.

Diferenta de temperatura intre doua straturi de aer situate la o diferenta de nivel de 100 m.

Viteza de modificare a temperaturii aerului in inaltime.

153) Ce este presiunea atmosferica ?

Apasarea pe care atmosfera terestra o executa asupra scoartei.

Densitatea aerului atmosferic intr-un volum de 1 m cub la suprafata pamintului.

Forta de respingere a moleculelor de aer la un anumit nivel altimetric si la o anumita

temperatura.

154) Ce este depresiunea ?

O zona inconjurata de linii izobare inchise si caracterizata de un gradient baric orizontal

cu sensul de la periferie spre centru.
O zona de joasa presiune in care vintul circula de la periferie spre centru rotindu-se in sens
retrograd in emisfera 'N' si in sens direct in emisfera 'S'.
O zona de joasa presiune in care vintul circula de la centru spre periferie rotindu-se in sens
ciclonic atit in emisfera 'N' cit si in cea 'S'

155) Ce este anticiclonul ?

O zona de inalta presiune in care vintul circula de la centru spre periferie rotindu-se in sens direct
in emisfera 'N' si in sens retrograd in emisfera 'S'.
O zona de inalta presiune in care vintul circula de la periferie spre centru rotindu-se in sens
anticiclonic in cele 2 emisfere.
O zona inconjurata de linii izobare inchise caracterizata de un gradient baric orizontal cu
sensul de la centru spre periferie.

156) Ce este teperatura punctului de roua ?

Temperatura la care vaporii de apa sublimeaza.

Temperatura la care vaporii de apa condenseaza.

Temperatura la care trebuie incalzita apa intr-un recipient pentru a trece in stare gazoasa.

157) Ce sint norii ?

Sint formatiuni compacte de condensare sau de sublimare aflate in suspensie la o

anumita inaltime de la suprafata solului sau a marii, astfel ca vizibilitatea orizontala nu
este afecta.
Sint formatiuni constituite din picaturi de apa sau acicule de gheata care iau nastere datorita
procesului de inversiune termica in straturile atmosferei.
Sint un fenomen meteorologic ce se deplaseaza in sensul general de deplasare a fenomenelor
meteorologice (de la 'W' la 'E') si presupune colectarea de catre aer in deplasarea lui, a umiditatii
ce se gaseste in atmosfera, sub forma de picaturi de apa sau a

158) Ce este gradientul baric orizontal ?

Diferenta de presiune intre doua puncte situate la o distanta care determina pe normala la
izobare un segment de 60 Mm si are sensul de la presiunea mare spre cea mica.
Raportul avind ca numarator diferenta de presiune dintre 2 puncte, si ca numitor distanta dintre
ele, iar sensul fiind cel de la presiunea mica spre cea mare.
Diferenta de presiune dintre doua puncte situate la distanta de 100 km avind sensul cel rezultat
din calcul.

159) Ce este harta izobarica ?

Harta intocmita pentru o anumita valoare a presiunii si reda repartitia in zona a valorii respective
a presiunii atmosferice.

O harta pe care sint reprezentate liniile ce unesc punctele de egala tendinta barometrica.

O harta avind configurata distributia presiunii in zona respectiva prin linii izobare.

160) Cum variaza temperatura aerului in apropierea solului in timpul unei zile?

Valorile extreme de temperatura din cursul unei zile se inregistreaza la orele culminatiilor
inferioare si superioare ale soarelui la meridianul locului.
Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, dupa care
incepe sa creasca pina la o ora dupa culminatie cind atinge valoarea maxima.
Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, iar cea maxima
la miezul zilei dupa care temperatura incepe sa scada, desi bilantul caloric continua sa fie pozitiv,
datorita turbulentei care apare in straturile inferioare

161) Ce intelegeti prin inversiune de temperatura ?

Se intelege situatia in care aerul din straturile superioare este mai rece, deci mai greu, decit aerul
de la suprafata solului sau din stratul inferior, situatie care apare in timpul verii.
Se intelege situatia in care temperatura aerului aflat deasupra uscatului pe o grosime nu
prea mare, creste pe masura ce se inainteaza in inaltime datorita pierderii rapide de
caldura in spatiu de catre sol si stratul inferior prin radiatie.
Se intelege situatia in care pe o inaltime de 300 picioare (100 m) de la suprafata solului sau a
marii aerul este dispus in mai multe straturi cu temperaturi diferite si apare in zonele tropicale pe
coastele estice ale oceanelor .

162) Ce este treapta barica ?

Treapta barica este distanta pe verticala, in metri sau in alta unitate de lungime pentru
care presiunea atmosferica inregistreaza o crestere sau o descrestere de 1 mbar.
Treapta barica este diferenta de presiune dintre doua puncte situate pe verticala la o diferenta de
nivel de 10 m sau 30 picioare
Treapta barica este viteza de scadere a presiunii atmosferice in cazul unei miscari ascendente a
aerului atmosferic de la nivelul marii si pina la inaltimea de 100 m si se foloseste pentru
reducerea presiunii la nivelul marii.
163) Cum variaza presiunea atmosferica in timpul unei zile ?

In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza o evolutie sinusoidala completa : un

maxim cu aproximativ 1 - 2 ore inainte de rasaritul soarelui si un minim la aproximativ 2 ore dupa
culminatia superioara a soarelui.
In timpul unei zile presiunea atmosferica variaza sub forma unei curbe sinusoidale neregulate
inregistrind mai multe maxime si minime, variatie care poarta numele de maree barometrica.
In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza 2 maxime in jurul orelor locale
10.00 si 22.00 si 2 minime in jurul orelor locale 04.00 si 16.00.

164) Ce este umiditatea relativa ?

Umiditatea relativa este diferenta dintre cantitatea de apa continuta de aer la temperatura
punctului de roua si umiditatea absoluta si se exprima in procente.
Umiditatea relatieste raportul dintre cantitatea de apa continuta de atmosfera in regim de
saturatie si umezeala absoluta si se exprima in cote parti.
Umiditatea relativa este raportul dintre umezeala reala la o anumita temperatura si
umezeala absoluta si se exprima in procente.

165) Care sint norii etajului superior ?

Cirrus, cirrocumulus si cirrostratus.

Nimbus, nimbostratus, cumulonimbus.

Norii de formatie alto cu speciile castellanus si floccus.

166) Care sint norii etajului inferior ?

Cumulus si cumulonimbus.

Nimbostratus, stratocumulus si stratus.

Norii din familiile cirrus, stratus si cumulus - specia stratiformis.

167) Care sint norii etajului mijlociu ?

Altocumulus si altostratus.

Cirrocumulus, altocumulus, cumulus si cumulonimbus.

Norii din familiile cumulus si cirrus cu tipurile nebulosus si lenticularis.

168) Care sint norii cu dezvoltare verticala ?

Cirrus, altocumulus si stratus - pe etaje de sus in jos.

Cumulus si cumulonimbus.

Stratocumulus, altocumulus si cirrocumulus pe etaje de jos in sus.

169) Ce se intelege prin nebulozitate ?

Prin nebulozitate se intelege gradul de acoperire al cerului cu nori.

Gradul de intunecare al norilor functie de grosimea si de pozitia norului fata de soare si se

exprima in scara de la 0 la 10.
Gradul de intunecare a atmosferei functie de cantitatea de nori si/sau intensitatea fenomenului
de condensare a apei din atmosfera.

170) Cite varietati de ceata se pot distinge in functie de modul de formare ?

De radiatie, arctica, tropicala, de advectie, frontala, ecuatoriala, de evaporare.

De radiatie, absorbtie, evaporare, advectie, arctica, frontala.

De radiatie, evaporare, advectie, arctica, frontala.

171) Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in conditii de inversiune
termica la caderea serii ca urmare a coboririi temperaturii din stratul inferior sub temperatura punctului de
roua, se ridica la scurt timp dupa rasaritul s

Ceata ecuatoriala.

Ceata de advectie.

Ceata de radiatie.

172) Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in situatia in care o masa de
aer rece si umeda aluneca pe suprafata marii cu ape mai calde depasind nivelul de saturatie, la latitudini
medii se intilneste toamna si iarna si este i

Ceata de evaporare.

Ceata de suprasaturatie.

Ceata frontala.

173) Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare ca urmare a deplasarii unei
mase de aer cald si umed pe suprafata marii cu temperatura mai coborita decit temperatura punctului de
roua, la latitudini medii apare iarna, este foarte

Ceata de contact.
Ceata de advectie.

Ceata de amestec.

174) Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare la contactul a doua mase de
aer cu temperaturi diferite si umezeli relative ridicate, se prezinta sub forma unor centuri cu latimea de
circa 50 Mm.

Ceata de contact.

Ceata de advectie.

Ceata frontala.

175) Ce intelegeti prin precipitatii atmosferice ?

Caderile perceptibile de precipitatii lichide pe suprafata solului sau a marii ca urmare a caderii
libere a produselor de condensare dupa ce au ati greutati ce nu le mai ingaduie sa pluteasca in
masa noroasa.
Totalitatea produselor rezultate prin condensarea sau sublimarea vaporilor de apa din
atmosfera si care ajung la suprafata solului sau a marii sub actiunea fortei gravitationale.
Totalitatea produselor de condensare chiar daca nu ating suprafata marii sau a solului si se
reintorc in nori ca urmare a procesului de evaporare din straturile inferioare masei noroase.

176) Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la masurarea inaltimilor la astri
cind este imperios necesar sa se determine punctul in astfel de conditii :

Masurarea inaltimii cu sextantul sa se faca din cel mai inalt loc de pe nava, cind mirajul
este inferior si cit mai aproape de suprafata marii la miraj superior.
Masurarea inaltimii cu sextontul sa se faca din cel mai inalt loc de pe nava, cind mirajul este
superior si cit mai aproape de suprafata marii, cind mirajul este inferior.
Corectarea inaltimilor masurate cu valorile scoase din table functie de latitudine si inaltimea
astrului.

177) Indicati efectele trasnetului la bordul unei nave :

Nu are nici un efect la bord datorita faptului ca nava se comporta ca o cusca Faraday, oferind
impotriva trasnetului o protectie ce poate fi considerata totala.
Modifica magnetismul permanent al navei introducind astfel erori in indicatiile compasului
magnetic.
Modifica magnetismul permanent al navei ca urmare a curentului de circa 25.000 A care se
scurge prin paratrasnet.

178) Identificati tipul de halou dupa urmatoarele caracteristici : inel luminos in jurul soarelui sau, mai rar,
al lunii, culoarea, de obicei alba, este, in cazul unui halou bine dezvoltat, rosie la interior si galbena la
exterior, raza de curbura -46 grade.
Halou Henelian.

Halou ordinar.

Halou extraordinar.

179) Ce indiciu da haloul ?

Vremea rea se va instala in regiunea in care este observat in circa 48 h de la inregistrarea

fenomenului.

Indica o activitate solara, respectiv lunara, mai mare decit normal.

Indica gradul maxim de densitate a cetii si imbunatatirea vizibilitatii in urmatoarele 6 - 12 h; in

cazul pachetelor de ceata indica schimbarea directiei de deplasare a acestora spre dreapta in
raport cu partea opusa astrului.

180) Ce este vintul ?

Deplasarea orizontala a unei mase de aer dintr-o zona cu presiuni inalte spre o zona cu
presiuni joase.
Deplasarea orizontala a aerului ca urmare a interactiilor care au loc la contactul dintre doua
mase de aer cu caracteristici diferite.
Componenta orizontala a deplasarii unei mase de aer ca urmare a actiunii combinate a fortei
atractiei gravitationale si fortei Coriolis.

181) Caracterizati zona calmurilor ecuatoriale :

Vinturi de directii variabile si intensitati reduse; Perioada de calm intr-un an = cca. 1/4; Grenuri
insotite de ploi torentiale si descarcari electrice.

Perioada de calm intr-un an = cca. 2/3; Vinturi slabe variabile; Ploi torentiale si greenuri in perioada
echinoctiilor.

Ploi torentiale si descarcari electrice mai ales in perioada solstitiilor; Vinturi slabe variabile; Perioada de
calm intr-un an = cca. 3/4.

182) Ce sint alizeele ?

Vinturi periodice caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere in perioadele de vara
si iarna respective dinspre NE in emisfera nordica si SE in cea sudica, fiind inlocuite de contraalizee, in
perioadele de primavara si iarna,

Vinturi permanente caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat intr-o centura continua de cca.
1200 Mm in fiecare emisfera dinspre NE in emisfera nordica si SE in emisfera sudica.

Vinturi permanente de directie aproximativ stabila, functie de influenta centrilor de inalta si joasa presiune
din zona ce bat intr-o centura de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera spre NE in emisfera nordica si SE in cea
sudica.

183) Ce sint contraalizeele ?

Sint vinturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer deplasate de alizee si au directia SW in
emisfera nordica respectiv NW in cea sudica.

Sint vinturi periodice de directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere, in centuri de cca. 1200 Mm, in
perioadele de primavara si toamna respective, avind directia SW in emisfera nordica si NW in cea sudica
pentru ca sa fie inlocuite de alizee in per

Sint vinturi in continuarea alizeelor spre N in emisfera nordica respectiv spre S in cea sudica batind spre
NW in emisfera nordica si SW in cea sudica.

184) Ce sint vinturile de vest ?

Sint vinturi intilnite intre paralele de 40 grd. si 50 - 55 grd. N respectiv S batind, in 74% dintr-un an, spre W,
avind forta 6B/S in timpul iernii si forta 4B/S in timpul verii, aceste vinturi fiind folosite in traversadele
ocenice spre W.

Sint vinturi permanente situate in partea polara a alizeelor din cele 2 emisfere, avind sensul de la W spre E
si, din cauza duratei mai lungi a unui voiaj spre America in timpul caruia caii transportati mureau din cauza
terminarii furajelor si apei, acest

Sint vinturi generate de centrele de inalta presiune din centura 30 - 40 grd lat. nordica respectiv
sudica si care, in 74% dintr-un an, sint dintr-o directie cuprinsa intre SW si NW, avind functia si forta
mai mari in timpul iernii decit vara.

185) Ce sint musonii ?

Sint vinturi periodice, intilnite in Oceanul Indian de N si de S, Marea Chinei de Sud, Marea Arafura si Marea
Timor, generate de centrele de joasa si inalta presiune ce se inlocuiesc reciproc functie de anotimp, vinturi
orientate spre SW vara si spre NE i

Sint vinturi periodice care, in Oceanul Indian si Pacific, au luat locul alizeelor de vara respectiv iarna si se
deplaseaza spre SW vara si NE iarna

Sint vinturi periodice, care iau nastere datorita alternanantei sezoniere in repartitia presiunii
atmosferice intre uscat si mare avind directia SW in perioada de vara si NE in timpul iernii cu unele
variatii functie de zona.

186) Ce sint grenurile ?

Sint lovituri bruste de vint de durata scurta avind viteze de 40 - 60 Nd producind o crestere a
presiunii de aproximativ 4 mb, o scadere a temperaturii de pina la 10 grade C si o crestere a umezelii
relative; vintul se roteste brusc in sens retrograd in e

Sint vinturi locale de scurta durata ce pornesc brusc, cu viteze de 40 - 60 Nd si apar in perioadele de
schimbare a anotimpurilor (echinoctii si solstitii); din cauza vitezei si, mai ales , a rotirii bruste, continui
produc mari pagube.

Sint vinturi neregulate producindu-se in zone si anotimpuri imprevizibile, dar odata formate se vor deplasa
paralel cu izotermele din zona respectiva lasind spre dreapta temperaturile joase si respectiv in stinga cele
inalte.

187) Care sint elementele unei depresiuni ?

o zona cu izobare inchise avind presiunea mica in centru; un front cald in fata, un front rece in spate
si, evetual, un front oclus in zona centrala; sectorul cald din partea opusa a depresiunii.

o zona cu izobare inchise avind presiunea mica in centru; un front rece in fata, un front cald in spate si,
eventual, un front oclus in zona centrala; un sector cald in partea ecuatoriala a depresiunii.
o zona cu izobare inchise avind presiunea mica in centru; un front cald in fata, un front rece in spate si,
eventual, un front oclus in zona centrala; un sector cald in partea ecuatoriala a depresiunilor din emisfera
nordica si in partea polara a depresiu

188) Pe unde va trece nava in raport cu o depresiune din emisfera nordica, daca elementele meteo inregistreaza
urmatoarele evolutii : vintul ia directia S sau SW girind spre W si forta lui creste in timp, norii apar la orizont in W si
plafonul lor coboara trep

Pe la nord in raport cu depresiunea.

Prin centrul depresiunii.

Pe la sud in raport cu depresiunea.

189) Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte caracterizate printr-o frecventa mare a
depresiunilor ?

Oceanele Atlantic si Pacific.

Oceanele Inghetat de Nord, Atlantic si Pacific.

Oceanele Atlantic, Indian si Pacific.

190) Ce este ciclonul tropical ?

Este o formatiune depresionara mobila ce s-a format in zonele extratropicale in jumatatea estica a
oceanelor, s-a deplasat spre ecuator unde, alimentata de aerul cald s-a adincit, gradientul baric orizontal a
crescut, urmind apoi un traseu specific si avi

Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte apropiate, lipsita de fronturi, avind efect
devastator si zone de formare si regiuni de actiune specifice.

Este una din cca. 40% din depresiunile formate in apropierea axei tolvegului ecuatorial care, datorita
alimentarii cu aer cald se adinceste formind cicloane.

191) Indicati traiectoria ciclonului tropical :

Este o parabola avind inainte de curbare, orientare WSW in emisfera nordica, respectiv ESE in cea sudica,
iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SW in cea sudica.

Este o parabola avind, inainte de curbare, orientare WNW in emisfera nordica, respectiv WSW in cea
sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.

Este o parabola avind concavitatea orientata spre W atit in emisfera nordica cit si in cea sudica (traiectoriile
in cele 2 emisfere sint apro simetrice fata de ecuator).

192) Prin ce se caracterizeaza un ciclon tropical ?

Izobarele sunt apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sunt mari; Zona de minima presiune a
ciclonului are, spre deosebire de depresiune, un sector cald mult mai mare care alimenteaza depresiunea
adincind-o si un sector rece mic; Centrul de

Izobarele sint apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sint mici; Zona de minima presiune este in
mare parte calda; Centrul de presiune minima are un diametru de 5 - 30 Mm; Zona exterioara centrului
ciclonului, in care vintul atinge viteza

Izobarele sint apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sint mari; Zona de minima presiune
este in intregime calda. Centrul de presiune minima are un diametru de 5 - 30 Mm; Zona exterioara
centrului ciclonului, in care vintul atinge viteza m

193) Ce intelegeti prin 'directia vintului” ?

Directia dinspre care bate vintul.

Spre deosebire de curent directia vintului este cea spre care se deplaseaza aerul.

Unghiul exprimat in grade sau carturi pe care-l face girueta sau mineca de vint cu axul longitudinal al navei.

194) Ce este vintul aparent ?

Vintul pe care l-ar inregistra nava, daca ar sta pe loc.

Vintul pe care-l inregistreaza nava in mars.

Miscarea aerului in sens opus deplasarii navei, miscare care da aparenta unui vint.

195) Cum se determina viteza vintului aparent la bord ?

Este egala si de sens contr cu viteza navei.

Prin calculul vectorial intre vintul real si indicatiile anemometrului.

Raportind indicatiile anemometrului la timpul inregistrarii rotatiilor.

196) Cum se clasifica vinturile in functie de frecventa ?

Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi
dominante - cele care au frecventa cea mai mare intr-o regiune.

Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului;
Vinturi neregulate - survin accidental intr-o anumita zona si au directie si viteza imprevizibile.

Vinturi permanente - bat tot timpul anului; Vinturi periodice neregulate bat intr-o anumita perioada a anului
fara a avea directia si viteza constante; Vinturi neregulate - survin accidental intr-o zona si au directie si
viteza imprevizibile;

197) Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in hartile 'routeing', ex. (pe verticala de sus in jos) :
356, 8,12 ?

Intr-un an in zona respectiva s-a inregistrat picla in 8% din zile, iar ceata in 12%.

S-au facut 356 observatii in cadrul carora vinturile variabile au reprezentat 8%, iar calmurile 12%.

Intr-un an zilele fara vint au reprezentat 8%, iar cele cu vint variabil 12%.
198) Indicati posibilitatile de determinare a centrului ciclonului tropical la bord:

Directia din care se apropie de o nava in larg valurile de hula caracterizate prin h si L mari; Directia din care
presiunea atmosferica scade cel mai repede; Directia la punctul de pe orizont de aparenta convergenta a
benzilor subtiri, semitransparente de

Directia din care se apropie de nava sau coasta(nava la ancora)valurile de hula caracterizate prin h si L
mari; Directia la punctul de pe orizont de aparenta convergenta a benzilor subtiri, semitransparente de nori
Ci care au ramificatii curbate spre drea

Directia din care se apropie de o nava in larg valurile de hula caracterizata prin h si L mari; Directia
la punctul de pe orizont de aparenta convergenta a benzilor subtiri, semitransparente de nori Ci.

199) Traiectoria posibila a unui ciclon poate fi estimata prin :

Masurarea a 2 relevmente succesive la centrul ciclonului la interval de 2 - 3 h; Introducerea corectiei

ce ia in consideratie deplasarea navei si studiul traiectoriilor caracteristice ale cicloanelor in
[Link] ajutorul radarului in cazul distantelor mici

Masurarea a 2 relev(?) succesive la centrul ciclonului la interval 2-3 h fara a fi necesara vreo corectie avind
in vedere faptul ca nava se afla in interiorul zonei de manifestare a ciclonului si studiul traiectoriilor
caracteristice ale cicloanelor in zo

Masurarea a 2 relev(?) succesive la centrul ciclonului la interval de cca. o ora pentru ca nava sa aiba timp
sa-l evite si studiul traiectoriilor caracteristce ale cicloanelor in zona; Cu ajutor radarului, in cazul distantelor
mici.

200) Descrieti trombele marine :

Sint virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale
spre dreapta in emisfera N si spre stinga in cea S. Au traiectorii neregulate si se pot forma si la
latitudini inalte, in orice anotimp cu exceptia iernii.

Sint virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale spre
dreapta in emisfera N si spre stinga in cea S. Au traiectorii neregulate si se pot forma si la latitudini inalte, in
orice anotimp cu exceptia iernii.

Sint virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale in sens
direct in emisfera nordica si in sens retrograd in cea sudica. Au traiectorii neregulate si se pot forma si la
latitudini inalte in perioada de var
201) Care este semicercul periculos al unui ciclon tropical ?

Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei cu emisfera nordica
si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.

Se situeaza in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera

nordica si in partea stinga a acesteia in emisfera sudica.

Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea ecuatoriala a traiectoriei variabile si in

partea polara a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in cea sudica.

202) Care este semicercul manevrabil al unui ciclon tropical ?

Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera

nordica si in partea stinga a acesteia in cea sudica.v

Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea polara a traiectoriei variabile si in

partea ecuatoriala a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in emisfera sudica.
Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei in emisfera
nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.

203) In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului, in drum constant
vintul :

Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.

Se mentine constant.

Gireaza in sens retrograd.

204) In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum
constant, vintul :

Gireaza in sens direct.

Gireaza in sensul acelor de ceasornic.

Gireaza spre pupa.

205) In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant,
vintul :

Gireaza in sens retrograd.

Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.

Gireaza spre prova.

206) In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant,
vintul :

Gireaza in sensdirect.

Gireaza in sens direct.

Se mentine constant.

207) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos :

Se ia alura cu vintul din prova tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de
starea marii.

Se ia alura cu vintul din prova babord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea
marii.

Se ia alura cu vintul din pupa tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea
marii.
208) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil :

Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

209) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos :

Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

Se ia alura cu vintul din prova tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

210) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul manevrabil :

Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

211) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos aproape de traiectoria
centrului ciconului :

Se ia o alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade si se va naviga cu viteza maxima permisa de
starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil se va manevra ca atare.

Se ia o alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de starea
marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil va manevra ca atare.

Se ia o alura cu vintul din prova babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza maxima permisa, iar dupa ce
intra bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.

212) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos aproape de traiectoria
centrului ciclonului :

Se ia alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul
manevrabil, va manevra ca atare.

Se ia alura cu vintul din prova tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va
manevra ca atare.

Se ia alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil, va
manevra ca atare.

213) Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini extratropicale ?

Norii cirrus care pot precede cu 24 - 48 ore modificarile de presiune; Scaderea presiunii atmosferice;
Hula, in cazul apropierii de nava a unei ocluziuni; Comportamentul pasarilor si animalelor marine.
Scaderea presiunii atmosferice care se produce cu mult inainte de intrarea navei in zona de furtuna; Norii
cirrus; Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula.

Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula, care se propaga pina la 1000 Mm inaintea furtunii;
Scaderea presiunii; Norii cirrus.

214) Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?

Suprafata de contact; Coeficientul de frecare si abatere Corolis; Forta vintului; Durata de actiune a vintului;
Adincimea apei.

Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Suprafata de contact; Adincimea apei.

Forta vintului; Suprafata de contact; Durata de actiune a vintului; Latitudinea locului.

215) Ce este hula ?

Prima faza a valului de vint, de unde si numele de precursor al furtunii.

Valul ramas dupa ce vintul, care l-a generat, a incetat sa mai bata.

O forma specifica de ondulare a suprafetei marii ce apare cind sint intrunite anumite conditii, incomplet
elucidate, de presiune si vint.

216) Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care urmeaza ploaie cu caracter general,
indica apropierea unui:

Front oclus

Front stationar

Front cald

Front rece

217) In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:

Anticicloni

Cicloni tropicali

Sa barica

Talveg depresionar

218) Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se numesc:

Izoterme
Izohipse

Izobare

Izotabate

219) Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si mare se
numeste:

Muson

Alizeu de NE

Fohn

Briza de mare

220) Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune
va fi localizat in:

ENE

SSW

ESE

WSW

221) Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:

Scade ca si temperatura aerului

Scade in timp ce temperatura aerului creste

Creste ca si temperatura aerului

Creste in timp ce temperatura aerului scade

222) Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus:

Furtuna cu grindina

Precipitatii cu caracter general

Precipitatii insotite de descarcari electrice

Precipitatii sub forma de averse sau tornade

223) Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica, se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
presiune va fi localizat in:

NE

WSW

NW

SSE

224) Frontul oclus este cauzat de obicei de:

Frontul rece care devine stationar

Frontul cald care se destrama

Frontul rece care ajunge din urma frontul cald

Frontul cald care devine stationar

225) Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:

Vreme frumoasa si uscata

Cer innorat si vanturi puternice

Precipitatii continue si rafale de vant

Cer complet acoperit si vant slab

226) Cand temperatura unei mase de aer scade:

Temperatura punctului de roua variaza

Umiditatea absoluta scade

Umiditatea relativa creste

Umiditatea relativa scade

227) Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu:

Trecerea unui front cald

Trecerea unui front rece

Sistem de inalta presiune

Vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica

228) Vanturile catabatice bat:

Dinspre uscat spre mare

In sens direct in emisfera nordica

In josul pantei datorita curgerii aerului rece

Ascendent, de-a lungul pantei

229) Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering, de-a lungul coastelor Asiei de NE, se numeste:

Curentul Alaska

Curentul Oya Shivo

Curentul Californiei

Curentul Kuro Shivo

230) Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:

Perpendicular pe izobare

Paralel cu linia frontului rece

Nu bate vantul, este calm

Perpendicular pe linia frontului cald

231) Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu:

Presiune atmosferica joasa

Presiune atmosferica stationara

Presiune atmosferica inalta

Presiune atmosferica in scadere

232) Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:
Drept in fata sa

Spre dreapta, usor in spatele sau

Spre stanga, usor in spatele sau

Spre stanga usor in fata sa

233) Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de furtuna va
fi:

Prin ochiul furtunii

Prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii

Prin semicercul periculos

Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii

234) La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:

Vanturi puternice

Calm sau vanturi slabe

Nebulozitate 8/8

Ploi continui

235) In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:

In sens direct, cu exceptia curentului Golfului

In sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord

In sens direct daca curent cald, sau retrograd daca este curent rece

In sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord

236) In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:

Zona de joasa presiune

Front rece

Zone de inalta presiune

Front cald

237) In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:

Front oclus

Zona de presiune inalta

Front stationar

Zona de presiune joasa

238) Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este:

Calma

Moderata, dar navigabila

Montata si confuza

Montata, dar cu valuri regulate ce-si pastreaza directia

239) In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu cresterea vitezei lui indica
faptul ca:

Este in trecere un front rece

In apropiere este un centru de inalta presiune

In apropiere exista un front stationar

Se apropie un front oclus

240) Mareea inalta medie are inaltimea medie a:

Celor mai inalte ape

Celor mai joase ape

Celor mai joase ape din ultimele 2 zile

Tuturor apelor inalte

241) Mareea joasa medie are inaltimea media a:

Vanturi usoare, variabile, cu umiditate redusa

Vantur tari, in rafale, cu aceeasi directie in tot timpul anului

Vanturi constante care isi schimba directia de 2 ori pe an

Vanturi moderate care isi schimba directia de doua ori in timpul zilei

243) Mareele de cuadratura se produc:

La inceputul primaverii, cand Soarele este in apropierea punctului vernal

Cand Soarele, Pamantul si Luna formeaza un unghi de 90 grd

Cand Soarele, Pamantul si Luna sunt pe aceasi directie

La intervale de 28 de zile

244) Mareele de cuadratura se produc cand:

Luna este la fazele de primul si al doilea patrar

La Luna noua si Luna plina

Soarele si Luna sunt la conjunctie

Soarele si Luna sunt in opozitie

245) La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent intalnit pe langa coastele Africii?

Curentul Ecuatorial de nord

Curentul Benguelei

Curentul Acelor

Curentul Atlanticului-de Sud

246) Vanturile dominante care bat intre 40 grd-60 grd latitudine nordica sunt:

Alizeele de NE

Vanturile de West

Musonii

Vanturile de Est

247) Ciclonii tropicali puternici (uragane, taifunuri) se produc in toate apele calde oceanice, cu exceptia:
Oceanului Indian

Oceanului Pacific de Nord

Oceanului Pacific de Sud

Oceanului Atlantic de Sud

248) Mareele de sizigii au loc cand:

Luna este la primul sau la al doilea patrar

Este Luna noua sau Luna plina

Soarele si Luna sunt pe directii diferite

Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare

249) Mareele de sizigii se produc cand:

Declinatia Lunii este maxima si este in opozitie cu Soarele

Numai cand Soarele si Luna sunt la aproximativ 90 grd fata de Pamant

Cand Soarele, Luna si Pamantul sunt pe aceeasi directie, indiferent de ordine

O singura data in decurs de 28 de zile

250) Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:

Conditiile de inalta presiune

Conditiile de vreme caracteristice frontului cald

Disparitia norilor Cirrus

Conditiile de vreme caracteristice frontului rece

251) Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care se deplaseaza furtuna, in
emisfera nordica, este numita:

Zona adapostita de vant

Semicercul periculos

Ochiul furtunii
Semicercul manevrabil

252) Curentul Braziliei curge in directia generala:

NW

SSW

NE

253) Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica este:

In sens direct

Variabila

In sens retrograd

Rectilinie

254) Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:

Partea din fata a navei

Stanga traiectoriei furtunii

Partea din spate a navei

Dreapta traicetoriei furtunii

255) Norii negrii, densi, Cumulonimbus, care inconjoara „ochiul” ciclonilor tropicali, sunt numiti:

Benzi de ploaie spiralate

Ziduri sau pereti de nori

Nori palnie

Spirale ciclonice

256) Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:

Schimbarea conditiilor de vreme

Varitia declinatiei Lunii

Luna aflata la apogeu

Soarele aflat la periheliu

257) Expresia 'aerul este saturat' inseamna:

Umiditatea relativa este de 100%

Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data

Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data

Norii acopera total bolta cereasca

258) Semnele care indica apropierea unui front cald, sunt:

Norii Cumulonimbus, cu dezvoltare mare pe verticala

Nori negri, ce dau precipitatii sub forma de averse

Ceata, formata la deplasarea aerului cald peste suprafata apei mai reci

Nori superiori de tip Cirrus, urmati de nori mijlocii si apoi inferiori, densi

259) Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:

In sens retrograd spre interior

In sens direct spre exterior

In sens retrograd spre exterior

In sens direct spre interior

260) Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:

Ceata de radiatie

Ceata de conductie

Ceata frontala

Ceata de advectie

261) In ce directie curge curentul Humboldt (Perului)?

Spre S-W

Spre N

Spre E-S-E

Spre W

262) Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria furtunii:

Frontal

In dreapta traiectoriei

In spatele furtunii

In stanga traiectoriei

263) Curentului Ecuatorial Contrar are directia generala spre:

Nord

Est

Sud-West

Nord-Est

264) Vanturile alizee de SE bat de fapt spre:

NW

SE

NE

265) Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:

760 mb

938,9 mb

1000 mb
1013,2 mb

266) Curentul oceanic stabil continuu aflat la aproximativ 60 grd S este:

Curentul vanturilor polare

Curentul Perului

Curentul de deriva al vanturilor de W

Curentul Falkland

267) Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera la:

Umiditatea absoluta

Punct de roua

Punct de precipitatii

Deficit de saturatie

268) Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera nordica este:

SW, S si SE

NE, E si S

W, NW si N

NW, N si NE

269) Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera sudica este:

NW, W si S

SW, S si SE

N, NW si E

W, NW si N

270) Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza ca:

Este prezent efectul de recurbare

La viteza vantului se adauga si si viteza de deplasare a furtunii

Se produce extensia spre margine a zonei de joasa presiune

Gradientul de presiune este mare

271) Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:

De E la W

De W la E

De N la S

In orice directie

272) Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore?

Schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei

Valuri lungi ce-si pastreaza directia

Scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6mb

Un cer acoperit cu ploi continui

273) Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria variabila?

10 la 12 Nd

4 la 6 Nd

15 la 20 Nd

40 Nd

274) Care este viteza medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria caracteristica?

10 la 15 Nd

20 la 30 Nd

5 la 10 Nd

70 Nd

275) Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale?
Forta de furtuna a vantului dinspre Nord

O hula neobisnuit de lunga

Valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor

Furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala

276) Cum se manifesta un tsunami in ocean deschis?

Mare violenta cu valuri din toate directiile

Nu sunt schimbari notabile in starea marii

Hula moderata cu directie nedefinita

Valuri mari cu lungimi si inaltimi extreme

277) Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece?

Altostratus si Fractostratus

Altocumulus si Cirrus

Cirrostratus si Cumulus

Cumulonimbus si Cumulus

278) Ce vanturi isi schimba periodic directia?

Alizeele

Musonii

Sirocco

Vanturile de West

279) Care vanturi bat spre ecuator, in emisfera nordica, din zona de aproximativ de 30 grd N?

Vanturi predominant vestice

Musoni

Brize
Alizeele de NE

280) Cand sunt traversate de un front, izobarele tind:

Sa treaca de-a curmezisul frontului fara sa se schimbe

Sa se schimbe de la curbe line in interiorul masei de aer spre benzi ascutite la front

Sa se schimbe in linii drepte

Sa se schimbe de la benzi ascutite in interiorul masei de aer la curbe line de front

281) Cand exista o diferenta nesemnificativa intre inaltimile a doua ape inalte succesive sau a doua ape joase
succesive intr-o zi mareica, mareea se numeste:

Maree diurna

Mare semidiurna regulata

Maree mixta

Mare semmidiurna neregulata

282) Ce schimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai mult de 100 Mm de pozitia navei?

O hula lunga din directii diferite

O aclamie de lunga durata a vantului si a marii

Mare agitata cu valuri din NE

Valuri cu lungimi si perioade mici

283) Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical?

O temperatura a aerului mai scazuta decat cea din exteriorul ochiului

Vant ce-si schimba rapid directia

Nori Altocumulus dominanti

Presiune atmosferica extrem de joasa si calm

284) Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din NW oceanului Atlantic?

Curentul Atlantic de Nord

Curentul Canarelor

Curentul Labrador

Curentul Baffin

285) Ce curent se intalneste pe ruta directa dintre Vancouver si Los Angeles?

Curentul Perului

Curentul Oya Shivo

Curentul Californiei

Curentul Norvegiei

286) Ce curent vei intalni pe ruta S Africa spre Str. Magellan?

Curentul de deriva al vanturilor de W

Curentul Acelor

Curentul Benguela

Curentul Perului

287) Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este ADEVARATA?

Frontul rece si cel cald se deplaseaza cu aceeasi viteza

Frontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul cald

Frontul rece se deplaseaza mai incet spre partea de Nord

Frontul cald se deplaseaza mai repede decat frontul rece

288) Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este ADEVARATA?

Au loc numai la cuadratura

Determina maree diurne

Au o valoare mai scazuta decat in mod normal

Au loc la sizigii
289) Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din emisfera nordica
este ADEVARATA?

Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice corp in miscare,deci si curentii

Depinde de declinatia Lunii

Forta Coriolis este mai mare la latitudini mici

Forta Coriolis abate spre stanga orice corp in miscare de la directia initiala

290) Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii?

Mistralul

Briza de uscat

Bora

Briza de mare

291) Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din oceanul
Atlantic de Nord?

Tablele de maree

Cartile pilot ale zonei

Navtexul

Atlasul geografic

292) Hartile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in urmatoarele ore un front rece al unui
sistem de joasa presiune. Ce masuri veti lua?

Veti astepta la ancora inseninarea vremii si trecerea frontului

Veti asptepta sa vedeti norii Cirrus si Altostratus si apoi veti schimba de drum

Veti schimba de drum la distanta de zona ce va fi afectata de frontul rece

Va veti continua drumul si veti fi pregatiti pentru rafale de vant, averse si descarcari electrice

293) Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte aproapiata de punctul
de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat?

Averse de ploaie
Ceata

Lapovita

Vreme secetoasa

294) Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite:

Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud

Pol Nord, pol Sud

Zenit, Nadir

Punct cardinal Est, punct cardinal Vest

295) Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

Emisfera boreala

Emisfera estica

Emisfera vizibila

Emisfera sudica

296) Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul de inaltime al astrului se
numeste:

Distanta zenitala

Declinatie

Distanta polara

Inaltime

297) Declinatia unui astru se masoara pe ...... de la ......:

Cercul vertical……..ecuator

Cercul orar……..orizontul adevarat astronomic

Primul vertical……..ecuator

Cercul orar……….ecuator
298) Punctul vernal reprezinta originea pentru coordonatele:

Inaltime, distanta polara

Unghi orar, unghi la pol

Declinatie, unghi orar

Unghi sideral, ascensiune dreapta

299) Complementele laturilor unui triunghi sferic de pozitie sunt:

Inaltimea, declinatia, latitudinea

Azimutul, declinatia, unghiul orar

Unghiul la pol, declinatia, unghiul sideral

Inaltimea, declinatia, unghiul la zenit semicircular

300) Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la intersectia:

Paralelului de inaltime cu cercul orar

Paralelului de declinatie cu cercul vertical

Paralelului de declinatie cu cercul orar

Paralelului de inaltime cu cercul vertical

301) Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:

Este uniforma

Este izocrona

Este aparenta

Este directa

302) Un astru la culminatie intersecteaza:

Meridianul superior,meridianul inferior

Primul vertical estic,primul vertical vestic

Orizontul adevarat astronomic

Ecuatorul ceresc
303) Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea intersecteaza orizontul
adevarat astronomic in doua puncte corespunzatoare:

Culminatiei superioare, culminatiei inferioare

Trecerii prin primul vertical vestic, respectiv estic

Rasaritului, apusului

Trecerii din emisfera estica in cea vestica si invers

304) Pentru un observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia de semn contrar si
valoarea mai mare decat colatitudinea sunt :

Astrii circumpolari vizibili

Astrii cu rasarit si apus

Astrii care intersecteaza primul vertical

Astrii circumpolari invizibili

305) Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand declinatia de semn
contrar cu latitudinea, in miscarea diurna aparenta parcurge:

Numai cadranele de orizont SE, SW

Numai cadranele de orizont NE, NW

Toate cadranele de orizont

Este invizibil
306) Pentru un observator situat in Polul Sud terestru:

Toti astrii emisferei sudice sunt circumpolari vizibili

Toti astrii au rasarit si apus

Numai astrii emisferei nordice au rasarit si apus

Numai astrii emisferei sudice au rasarit si apus

307) Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data cand declinatia soarelui
are aceiasi valoare si semn cu latitudinea [Link] valori poate lua azimutul Soarelui in acest
caz?

090 grd -270 grd

0 grd -360grd

0 grd -180 grd

180 grd -360 grd

308) Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in emisfera vizibila se
numeste:

Digresiune minima

Digresiune

Elongatie minima

Elongatie

309) Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23°27’

Solstitiu de iarna

Echinoctiu de primavara

Solstitiu de vara

Echinoctiu de toamna

310) La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele de intersectie dintre ecliptica
si ecuatorul ceresc:

20 martie, 22 iunie

21 martie, 23 septembrie

22 iunie, 23 septembrie

22 iunie, 22 decembrie

311) Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele date:
22 decembrie, 21 martie

21 martie, 22 iunie

21 martie, 23 septembrie

22 iunie, 22 decembrie

312) Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatia astronomica sunt:

Mercur, Venus Marte, Jupiter

Venus, Marte, Jupiter, Saturn

Venus, Marte, Jupiter, Uranus

Marte, Jupiter, Saturn, Neptun

313) In functie de dispunerea orbitei, in raport de orbita terestra planetele inferioare sunt:

Mercur, Venus

Venus, Marte

Mercur, Jupiter

Jupiter, Saturn

314) Timpul civil se defineste astfel:

Unghiul orar al Soarelui adevarat masurat de la meridianul inferior al observatorului

Unghiul orar al Soarelui mediu masurat de la meridianul inferior al observatorului

Unghiul orar al punctului vernal

Unghiul orar al unui astru oarecare

315) Intre timpul locului t si timpul la Greenwich T al unui astru exista urmatoarea relatie:

λ
t=T+λ

t=T-λ

t=T+τ
t=T-α

316) Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv prin punctul vernal se
numeste:

An sideral

An tropic

An calendaristic

An solar mediu

317) Ziua solara este intervalul de timp intre doua culminatii succesive la meridianul superior al
observatorului a....

Soarelui mediu

Punctului vernal

Soarelui adevarat

Unui punct fictiv pe sfera cereasca

318) O nava in deplasare spre est traverseaza meridianul de 180 grd la ora 21.00 din data de 30.06. Ce
data se inscrie in jurnalul de bord la ora 24.00?

1.07

30.06

29.06

2.07

319) O nava in deplasare spre vest traverseaza meridianul limita dintre fusul 3W si 4W la ora bordului
17.30. Cand se modifica in jurnalul de bord, ora bordului pentru a o aduce in concordanta cu noul fus
orar:

La miezul noptii

In momentul traversarii meridianului limita

Indiferent la ce ora a bordului

Nu se modifica
320) Pentru calculul unghiului orar al Soarelui cu ajutorul Efemeridei nautice se utilizeaza relatia:

ta=Ta+α

ta=Ta+λ

ta=Ta-α

ta=Ta-λ

321) Notatia „d” din tabla de interpolare si corectii cuprinsa in Efemerida nautica are urmatoarea
semnificatie:

Declinatie magnetica

Semidimetrul Soarelui

Variatia orara a declinatiei

Variatia orara a unghiului orar

322) Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nautica este necesara
pentru:

Corectarea inaltimilor mai mari de 30° masurate la Soare

Controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime oarecare

Verifcarea preciziei determinarii corectiei sextantului

Verificarea preciziei inaltimilor masurata la Soare

323) Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este:

αCanis Majoris

αVirginis

αTauri

αOrionis

324) In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii in vederea determinarii

punctului navei:

Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia optima de intersectie

Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia de intersectie la limita

Astrii de magnitudine minima care asigura conditia optima de intersectie

Astrii cu magnitudinea cea mai mare care asigura conditii favorabile de intersectie

325) Metoda recomandata pentru identficarea unui astru necunoscut este:

Cu ajutorul efemeridei nautice

Prin calcul

Cu ajutorul hartilor ceresti

Cu ajutorul navisferei

326) Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:

Colatitudine si inaltime

Latitudine si timpul sideral al locului

Longitudine si timpul sideral al locului

Longitudine si declinatie

327) Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:

Reflexiei

Dublei reflexii

Refractiei

Dublei refractii

328) Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care permite verificarea preciziei
valorii obtinute este:

Cu orizontul

Cu o stea de magnitudine mica

Cu Soarele

Cu o stea de magnitudine mare

329) Valoarea limita admisa pentru corectia sextantului este:

±2’.5

±1’.5

±0’.5

±3’.0

330) Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al preciziei corectiei sextantului cu
semidiametrul soarelui este:

±1’.0

±0’.2

±0’.5

±1’.5

331) Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decat limita admisa, iar
valoarea corectiei obtinuta este ≤±2’.5 se:

Reface calculul de control

Reface controlul si reglajul sextantului

Verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor

Determina din nou corectia sextantului

332) La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor este determinata de:

Eroarea reziduala de neparalelism a oglinzilor

Eroare de gradare a limbului sextantului

Eroare de gradare a tamburului sextantului

Eroarea de neparalelism a axului lunetei cu planul sextantului

333) Care este succesiunea logica in care se aplica factorii de corectie pentru determinarea inaltimii
adevarate din inaltimea instrumentala masurata la Soare?:

ha=hi+ε-ρ-DEPR±S.D.+π
ha=hi+ε±S.D.-ρ+π–DEPR

±S.D.
ha=hi+ε-DEPR-ρ+π±

ha=hi+ε-DEPR+π-ρ±S.D.

334) Corectia totala a inaltimii masurate la stele este suma algebrica dintre:

Corectie de depresiune si refractie

Corectia de depresiune si paralaxa

Corectie de refractie si semidiametru

Corectie de semidiametru si paralaxa

335) Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astrii sunt:

30°>h<70°

30°°<h<70°°

30°<h>70°

30°>h>70°

336) Formula corecta pentru calculul latitudinii din inaltimea Stelei Polare cu Efemerida Brown este:

ϕa=ha-1°+a1-a2-a3

ϕa=ha+1°+a1+a2+a3

ϕa=ha-1°°+a0+a1+a2

ϕa=ha-a0-a1-a2

337) Pentru determinarea precisa a elementelor dreptei de inaltime se recomanda utilizarea urmatoarei
metode:

Repetarea observatiilor

Observatii simultane efectuate de mai multi observatori

Reducerea inaltimilor la acelasi zenit

Serie de observatii
338) Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu observatii la astri indiferent de
latitudinea locului observatorului este :

Cu Soarele la rasarit sau apus

Cu un astru la inaltime oarecare

Cu azimutul stelei polare

Cu o planeta inferioara

339) Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se numeste:

Cerc de egala distanta

Dreapta de inaltime

Izoazimutala

Cerc de inaltime

340) Pe sfera terestra centrul cercului de inaltime se afla in:

Punctul determinativ

Punctul subastral

Polul ridicat

Punctul estimat al navei

342) Pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane la astri diferenta de azimut limita este:

30°≤∆Az≥150°

30°≥∆Az≤150°

30°≥∆Az≥150°

°≤∆Az≤
°≤
30°≤ ≤150°°

343) Pentru determinarea punctului navei cu trei observatii simultane la astri diferenta de azimut
recomandata este:

∆Az≅30° sau ∆Az≅150°

Orice valoare

≅ 60°° sau ∆Az≅

∆Az≅ ≅ 120°°

∆Az≅30° sau ∆Az≅70°

344) Diferenta minima de azimut la determinarea punctului navei cu doua observatii succesive la Soare
trebuie sa fie:

∆Az≤60°

≥30°°
∆Az≥

∆Az≤150°

∆Az≥90°
345) Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare, observatiile se efectueaza
intotdeauna in aceeiasi [Link] care din variantele de mai jos este FALSA:

Prima observatie a.m. a doua p.m.

Prima observatie meridiana, a doua p.m.

Prima observatie a.m., a doua meridiana

Prima observatie meridiana, a doua a.m.

346) Procedeul reducerii inaltimilor la acelasi zenit se aplica in scopul:

Diminuarii erorii in punct determinata de deplasarea navei in timpul efectuarii observatiilor

Asigurarea cvasisimultaneitatii observatiilor

Diminuarea erorilor accidentale de masurare a inaltimilor

Eliminarii erorii sistematice de masurare a inaltimilor

347) Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui astru?

Cu tablele A.B.C.

Cu formula ctg Z

Prin masurare cu alidada

Cu formula sin Z

348) Tablele A.B.C. nu pot fi utilizate pentru determinarea corectiei compasului prin metoda cu Soarele
la rasarit (apus) deoarece:

Nu ofera suficienta precizie

Sunt necesare mai multe inerpolari la scoaterea valorilor din table

Dau valoarea azimutul Soarelui cand acesta se afla cu centrul in orizontul adevarat
astronomic

Nu pot fi utilizate pentru calculul azimutului Soarelui

349) Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub orizont la o inaltime negativa
cuprinsa intre:

0-18grd

6-12 grd

12-18 grd

0-6 grd

350) Timpul mediu al locului tm se transforma in tipul fusului tf cu relatia:

tf=tm-(λf-λ)

λf-λ
tf=tm+(λ λ)

tf=tm+λf

tf=tm-λ
351) Pozitia unui astru in sistemul de coordonate orizontale se defineste la intersectia:

Almucantaratului cu cercul orar al astrului

Paralelului de declinatie cu cercul vertical

Paralelului de inaltime cu cercul orar

Paralelului de inaltime cu cercul vertical

352) Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:

Primului vertical

Meridianul ceresc al locului observatorului

Orizontului adevarat astronomic al observatorului

Ecuatorului ceresc

353) Ecuatia medie a timpului exprima:

Relatia intre unghiul orar si unghiul la pol al Soarelui adevarat

Diferenta intre pozitia Soarelui adevarat si a Soarelui mediu

Diferenta intre declinatia Soarelui la solstitiu si echinoctiu

Relatia intre unghiul sideral si ascensiunea dreapta a Soarelui

354) Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea:

Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar

Luna plina, prim patrar, luna noua, ultim patrar

Luna noua, luna plina, ultim patrar, prim patrar

Luna noua, ultim patrar, prim patrar, luna plina

355) Unghiurile intr-un triunghi sferic de pozitie sunt:

La zenit, paralactic, la pol

La pol, sideral, distanta polara

La zenit, declinatia, distanta zenitala

La pol, colatitudinea, inaltimea

356) Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in primul rand de:

Eroarea in estima

Eroarea in corectia sextantului

Eroare de masurare a timpului

Eroarea in dreapta de inaltime la cea de a doua observatie

357) Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de inaltime?

Inlocuirea cercului de inaltime cu dreapta de inaltime

Eroarea accidentala de masurare a inaltimii

Eroarea in citirea cronometrului

Eroarea in punctul estimat

358) In marginea alaturata este reprezentata proiectia sferei ceresti in planul orizontului astronomic, cu
zenitul (Zen) in centru. Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

Almucantarat;

Verticalul;

Meridianul ceresc al observatorului.

359) Ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

360) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

orizontul astronomic al observatorului;

ecuatorul ceresc;

meridianul astronomic al observatorului.

361) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

orizontul astronomic al observatorului;

ecuatorul ceresc;

meridianul astronomic al observatorului.

362) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

orizontul astronomic al observatorului;

ecuatorul ceresc;

meridianul astronomic al observatorului.

363) Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii:

punctul vernal;

zenitul;

punctul cardinal nord.

364) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

cercul vertical al astrului;

cercul orar al astrului;

meridianul observatorului.

365) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

linia est vest;

linia nord sud;

dreapta de inaltime.

366) Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii:

punctul cardinal nord;

punctul cardinal sud;

nadir.

367) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

punctul cardinal est;

punctul cardinal vest;

punctul cardinal vest.

368) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

punctul cardinal est;

punctul cardinal vest;

punctul cardinal sud.

369) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

cerc vertical;

meridianul superior;

meridianul inferior.

370) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

cerc vertical;

meridianul superior;

meridianul inferior.

371) Indicati ce este cercul mare marcat cu semnul intrebarii:

orizontul astronomic al observatorului;

ecuatorul ceresc;

meridianul astronomic al observatorului.

372) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

cercul vertical;

meridianul ceresc;

cercul orar.

373) Elementul care este trasat cu o culoare mai deschisa si este marcat cu semnul intrebarii reprezinta
urmatoarea coordonata a astrului:

unghiul orar:

unghiul la pol;

azimutul.

374) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

dreapta de inaltime;

meridianul inferior;

meridianul superior.

375) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

dreapta de inaltime;

meridianul inferior;

meridianul superior.

376) Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:

unghiul orar;

unghiul sideral;

azimutul.

377) Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:

inaltimea;

declinatia;

ascensia dreapta.

378) Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

cercul de inaltime;

almucantaratul;

paralelul de declinatie.

379) Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:

inaltimea;

declinatia;

unghiul sideral.

380) Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:

azimutul;

unghiul orar;

unghiul sideral.

381) In figura alaturata, unghiul la pol este:

la est;

la vest;

la sud.

382) Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul
prova este la tribord;
drumul adevarat este in cadranul III, relevmentul adevarat este in cadranul II iar relevmentul
prova este la tribord;
drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar
relevmentul prova este la babord.

383) Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul
prova este la tribord;
drumul adevarat este in cadrul II, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul
prova este la tribord;
drumul adevarat este in cadranul II, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul
prova este la babord.

384) Unghiul din imaginea alaturata este:

deviatia compas;

corectia totala compas;

declinatia magnetica.

385) Unghiul din imaginea alaturata este:

deviatia compas;

corectia totala compas;

declinatia magnetica.

386) Unghiul din imaginea alaturata este:

deviatia compas;

corectia totala compas;

declinatia magnetica.

387) Unghiul din imaginea alaturata este:

corectia totala compas;

drumul compas;

deviatia compas.

388) O navăse deplasează între douăpuncte M 1 (φ1, λ1) şi M 2 (φ2, λ2) într-un drum reprezentat în
figura alăturată. Care din urmatoarele este adevarata?

corect
389) O navăse deplaseazăîntre douăpuncte M 1 (φ1, λ1) şi M 2 (φ2, λ2) într-un drum reprezentat în

figura alăturată. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?

corect

390) O navăse deplaseazăîntre douăpuncte M 1 (φ1, λ1) şi M 2 (φ2, λ2) într-un drum reprezentat în

figura alăturată. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?

corect

391) Relevmentul adevarat din imaginea alaturata este cuprins in cadranul:

IV;

III;

II.

392) Relevmentul adevarat din imaginea alaturata este cuprins in cadranul:

III;

I;

II.

393) Relevmentul adevarat din imaginea alaturata este cuprins in cadranul:

IV:

III;

II.

394) Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

meridianul superior al observatorului;

meridianul inferior al observatorului;

cercul orar al astrului.

395) Coordonarea cereasca din imaginea alaturata este:

meridianul superior al observatorului;

meridianul inferior al observatorului;

cercul orar al astrului.

396) Coordonarea cereasca din imaginea alaturata este:

declinatia astrului;

unghiul sideral al astrului;

unghiul orar al astrului.

397) Coordonarea cereasca din imaginea alaturata este:

declinatia astrului;

unghiul sideral al astrului;

inaltimea astrului.

398) Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

meridianul superior al observatorului;

meridianul inferior al observatorului;

cercul orar al astrului.

399) Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:

unghiul la pol al astrului;

azimutul astrului;

unghiul orar al astrului.

400) Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:

inaltimea astrului;

declinatia astrului;

distanta zenitala a astrului.

401) Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

cercul vertical al astrului;

meridianul inferior al observatorului;

meridianul superior al observatorului.

402) Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

meridianul superior al observatorului;

primul vertical estic;

primul vertical vestic.

403) În imaginea alăturatăeste reprezentatăorbita Pământului în jurul Soarelui (S), iar P1, P2, P3 şi
P4 reprezintăcele patru puncte care marcheazăînceputul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont de
orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi ce
reprezintăpunctul P1 ?

începutul verii astronomice în emisfera nordică;

începutul iernii astronomice în emisfera nordică;

începutul verii astronomice în emisfera sudică.

404) În imaginea alăturatăeste reprezentatăorbita Pământului în jurul Soarelui (S), iar P1, P2, P3 şi
P4 reprezintăcele patru puncte care marcheazăînceputul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont de
orientarea Pâmântului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi
ce reprezintăpunctul P2 ?
începutul iernii astronomice în emisfera sudică;

începutul primăverii astronomice în emisfera nordică;

începutul toamnei astronomice în emisfera nordică.

405) În imaginea alăturatăeste reprezentatăorbita Pământului în jurul Soarelui (S), iar P1, P2, P3 şi P4
reprezintăcele patru puncte care marchează începutul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont de
orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi ce
reprezintăpunctul P3 ?

Începutul verii astronomice în emisfera nordică.

începutul primăverii astronomice în emisfera sudică;

începutul iernii astronomice în emisfera nordică.

406) În imaginea alăturatăeste reprezentatăorbita Pământului în jurul Soarelui (S) iar P 1, P2, P3 şi P4
reprezintăcele patru puncte care marchează începutul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont de
orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi ce
reprezintăpunctul P4 ?

începutul primăverii astronomice în emisfera sudică;

începutul primăverii astronomice în emisfera nordică;

începutul toamnei astronomice în emisfera nordică.

407) În imaginea alăturatăeste reprezentatăorbita Pământului în jurul Soarelui (S) iar P 1, P2, P3 şi P4
reprezintăcele patru puncte care marchează începutul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont de
orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi ce
reprezintăpunctul P1 ?

începutul verii astronomice în emisfera sudică;

începutul iernii astronomice în emisfera sudică;

începutul toamnei astronomice în emisfera nordică.

408) În imaginea alăturatăeste reprezentatăorbita Pământului în jurul Soarelui (S) iar P 1, P2, P3 şi P4
reprezintăcele patru puncte care marchează începutul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont de
orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi ce
reprezintăpunctul P2 ?

începutul toamnei astronomice în emisfera sudică;

începutul primăverii astronomice în emisfera sudică;

începutul primăverii astronomice în emisfera nordică.

409) În imaginea alăturatăeste reprezentatăorbita Pământului în jurul Soarelui (S) iar P1, P2, P3 şi P4
reprezintăcele patru puncte care marchează începutul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont de
orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi ce
reprezintăpunctul P3 ?
începutul verii astronomice în emisfera sudică;

începutul iernii astronomice în emisfera sudică;

începutul verii astronomice în emisfera nordică.

410) În imaginea alăturatăeste reprezentatăorbita Pământului în jurul Soarelui (S) iar P1, P2, P3 şi P4
reprezintăcele patru puncte care marchează începutul anotimpurilor astronomice. Ţinând cont de
orientarea Pământului, precum şi de valoarea şi semnul declinaţiei Soarelui (δN sau δS ), precizaţi ce
reprezintăpunctul P4 ?

începutul toamnei astronomice în emisfera sudică;

începutul primăverii astronomice în emisfera sudică;

începutul toamnei astronomice în emisfera sudică.

411) Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat cu semnul intrebarii
reprezinta:

un paralel de latitudine;

latitudinea geografica a observatorului;

longitudinea geografica a observatorului.

412) Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat cu semnul intrebarii
reprezinta:

un paralel de latitudine;

latitudinea geografica a observatorului;

longitudinea geografica a observatorului.

413) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata
este adevarata
latitudinea geografica a observatorului M este nordica, deci negativa;

latitudinea geografica a observatorului M este sudica;

latitudinea geografica a observatorului M este nordica, deci pozitiva.

414) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este
adevarata

longitudinea geografica a observatorului M este estica, deci negativa;

longitudinea geografica a observatorului M este estica, deci pozitiva;

longitudinea geografica a observatorului M este vestica.

415) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata
este adevarata
observatorul M se gaseste in emisfera nordica;

observatorul M se gaseste in emisfera sudica;

observatorul M se gaseste in emisfera vestica.

416) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata
este adevarata

observatorul M se gaseste in emisfera estica;

observatorul M se gaseste in emisfera sudica;

observatorul M se gaseste in emisfera vestica.

417) Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de latitudine are semnul:
plus;

minus;

nu are importanta.
418) Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de longitudine are semnul:

plus;

minus;

nu are importanta.

419) Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de longitudine are semnul:
minus;

plus;

nu are importanta.

420) Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de latitudine are semnul:

plus;

nu are importanta;

minus.

421) Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

meridianul astronomic;

cercul de inaltime;

orizontul astronomic.

422) Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

cercul de inaltime;

orizontul astronomic;

meridianul astronomic.

423) Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

cercul de inaltime;

meridianul astronomic;

orizontul astronomic.

424) Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

ecliptica;

ecuatorul ceresc;

orizontul astronomic.

425) Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

ecliptica;

paralel de declinatie;

ecuatorul ceresc.

426) Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

meridian ceresc;

paralel de declinatie;

ecuatorul ceresc.

427) Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

punctul vernal;

polul ceresc;

zenitul.

428) Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

polul ceresc;

zenitul;

punctul vernal.

429) Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea de 141grd E il va
intersecta din nou la longitudinea de:

180 grade E
41 grade E

141 grade W

039 grade W

430) Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm,cand vizibilitatea este de 11Mm,
pentru o inaltime a ochiului observatorului de 13 metri, incepe sa se vada de la distanta aproximativa de:

12.5 Mm

16.0 Mm

20.0 Mm

23.5 Mm

431) Daca nava se deplaseaza spre Est:

diferenta de longitudine este pozitiva

diferenta de latitudine este pozitiva

diferenta de latitudine este negativa

diferenta de longitudine este negativa

432) In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:

longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire

latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire

latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire

longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire

433) Deviatia compas este produsa de:

masele amagnetice ale corpului navei

curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei

magnetul compensator de banda

masele magnetice ale corpului navei

434) Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas deviatia compas este:

nordica

estica

sudica

vestica

435) Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:

declinatiei magnetice

deviatiei compas

corectiei compas

corectiei giro

436) Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt date sub forma de:

izodiname

izocline

izogone

izostadii

437) Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:

zero

egala cu declinatia magnetica

constanta

nu depinde de declinatia magnetica

438) Corectia compas pentru o anumita valoare a drumului navei este zero cand:

valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de semn contrar

valoarea declinatiei magnetice actualizata pentru anul in curs este zero

valoarea deviatiei compas este zero

valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de acelasi semn

439) Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:

diminuarea influentei magnetismului terestru

diminuarea influentei magnetismului navei

anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru

anularea influentei magnetismului navei

440) Viteza deasupra fundului se determina cu:

lochul electromagnetic

lochul hidrodinamic

lochul mecanic

lochul Doppler

441) Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al
lochului este:

negativ

supraunitar

subunitar

pozitiv

442) Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt proportionale cu:

Cosec j

Sec j

Cos j

Cotg j

443) Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:

nivelul mediu al apei joase la cuadratura

nivelul mediu al apei joase la sizigii

nivelul mediu al apei inalte la cuadratura

nivelul mediu al apei inalte la sizigii

444) Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:

stereografica

conica

cilindrica

policonica

445) O harta avind scara de 1:160.000 este :

harta costiera

harta generala

plan

harta oceanica

446) Proiectia gnomonica este:

centrala plana tangenta

centrala cilindrica transversala

conica dreapta

centrala cilindrica dreapta

447) Harta Mercator este realizata in proiectie:

centrala cilindrica dreapta

centrala cilindrica dreapta conforma

centrala cilindrica transversala

centrala cilindrica transversala conforma

448) Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:

conica

stereografica

policonica

gnomonica

449) In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii) este de regula:

nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuadratura

nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii

nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii

nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura

450) Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:

hartile rutiere

avizele pentru navigatori

hartile meteorologice in facsimil

avizele meteorologice

451) Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de latitudine sub un unghi de:

30 grd

60 grd

90 grd

120 grd
452) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA?

este centrala
este echivalenta

este cilindrica

este dreapta

453) Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:

cresterea vitezei si deriva de vant

numai micsorarea vitezei

numai cresterea vitezei

micsorarea vitezei si deriva de vant

454) Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:

perioada luminii

bataia

inaltimea constructiei farului

culoarea luminii

455) Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct:

estimat-observat

observat

estimat

determinativ

456) Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:

estimat-observat

observat

estimat

determinativ
457) Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime
cunoscuta este:

dreapta de relevment

cerc de egala distanta

aliniament

izoazimutala

458) Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:

sa fie trecute precis pe harta

sa fie vizibile din orice directie

sa fie usor de identificat

sa fie trecute pe harta si vizibile

459) Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grd, dupa trei ore de mars punctul
determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta de 1.5 Mm Est de punctul
estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

in zona actioneaza un curent de West

directia curentului este perpendiculara pe drumul navei

viteza curentului este constanta

in zona actioneza un curent de Est

460) Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu
observatii simultane:

trei

unu

doua

patru

461) Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei
cu observatii simultane:
patru

doua

trei

una

462) Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie

durata de lumina este egala cu durata de intuneric

intensitatea luminii este constanta

lumina fixa este este combinata cu o intensificare de lumina

lumina care se repeta cu regularitate

463) Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:

intensitatea luminii este variabila

lumina fixa combinata cu intensificare de lumina

culori diferite in sectoare strict delimitate

durata luminii egala cu cea de intuneric

464) Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea
meteorologica este de:

5 Mm

6 Mm

10 Mm

12 Mm

465) Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului
observatorului de:

5 picioare

5 metri
5 brate

5 yarzi

466) Bataia geografica a unui far este calculata in functie de:

inaltimea luminii si refractia atmosferica

inaltimea luminii si inaltimea ochiului observatorului

inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica

inaltimea luminii, inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica standard

467) Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale
simultane:

reperele sunt dispuse aproximativ colinear

reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc

reperul din mijloc este mai apropiat de nava

nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere

468) Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii de pozitie:

30°≤θ≤150°

150°≤θ≤30°

90°≤θ≤180°

0°≤θ≤90°

469) Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este:

120 grd

90 grd

60 grd

30 grd

470) Grafic pe harta procedeul relevmentului prova dublu se aplica ca procedeu combinat:
unghi orizontal-distanta

relevment-unghi orizontal

relevment-distanta

unghi orizontal-aliniament

471) Stabiliti varianta corespunzatoare ordinii crescande in precizia urmatoarelor procedee de

determinare a punctului navei cu observatii costiere: 1. Relevment-distanta; 2. doua unghiuri orizontale
simultane; 3. trei relevmente simultane; 4. punct estimat; 5. doua distante simultane

2,4,3,5,1

4,1,5,3,2

1,2,3,4,5

5,2,4,3,1

472) Un aliniament are sensibilitate maxima cand:

distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare

distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare

distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica

distanta nava-reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite

473) Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:

depinde de valoarea corectiei compas

depinde de valoarea drumului navei

este dependent de unghiul de intersectie dintre relevmente

este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas

474) Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?

cerc de egala distanta

dreapta de relevment
ortodroma

aliniament

475) Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos
astfel:

negru-galben-negru

galben-negru

galben-negru-galben

negru-galben

476) Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel:

galben-negru-galben

negru-galben-negru

negru-galben

galben-negru

477) Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale
au urmatoarele lumini:

tribord-verde, babord-rosu

tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri

tribord-rosu, babord-verde

tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii

478) Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:

negru-galben-negru

galben-negru-galben

negru-galben

galben-negru

479) Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:

marcajul de pericol izolat

marcajul lateral

marcajul cardinal

marcajul special

480) Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:

doua conuri negre cu varful in sus

doua conuri negre unite la varf

doua conuri negre unite la baza

doua conuri negre cu virful in jos

481) Marcajul cardinal de Vest are ca semn de varf:

doua conuri negre cu varful in sus

doua conuri negre unite la varf

doua conuri negre cu varful in jos

doua conuri negre unite la baza

482) Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:

un con rosu cu varful in sus

o sfera neagra

un cilindru rosu

un cilindru verde
483) Valoarea declinatiei magnetice pentru anul 2004 este:
7 grd. 51' W;

2 grd. 01' W;

1 grd. 59'.

484) Semnul din imagine simbolizeaza:

un marcaj lateral de babord;

un marcaj lateral de tribord;

un marcaj lateral de canal preferabil la babord.

485) Semnul din imagine simbolizeaza:

un marcaj lateral de babord;

un marcaj lateral de tribord;

un marcaj lateral de canal preferabil la babord.

486) Semnul din imagine simbolizeaza:

un marcaj cardinal de est;

un marcaj cardinal de sud;

un marcaj cardinal de nord.

487) Semnul din imagine simbolizeaza:

un marcaj cardinal de est;

un marcaj cardinal de vest;

un marcaj cardinal de sud.

488) Semnul din imagine simbolizeaza:

un marcaj cardinal de est;

un marcaj cardinal de vest;

un marcaj cardinal de sud.

489) Semnul din imagine simbolizeaza:

un marcaj cardinal de est;

un marcaj cardinal de vest;

un marcaj cardinal de sud.

490) Semnul din imagine simbolizeaza:

un marcaj de ape sigure;

un marcaj special;

un marcaj de pericol izolat.

491) Semnul din imagine simbolizeaza:

un marcaj de ape sigure;

un marcaj special;

un marcaj de tribord.

492) Semnul din imagine simbolizeaza:

sensul curentului;

sensul conventional de balizaj;

sensul de trafic pe o pasa.

493) Ce linie de pozitie costiera este indicata de sageata din imaginea alaturata?

arcul de cerc capabil de un unghi orizontal;

cercul de inaltime;

cercul de distanta.

494) Declinaţia magneticăse simbolizeazăcu:

δ;

∆.

495) Deviaţia compas se simbolizează cu:

δ;

∆.
496) Corecţia magneticăse simbolizeazăcu:

δ;

∆.

497) Simbolul “δg” desemnează:

dcorecţia totalăgiro;

corecţia pentru eroarea de viteză;

corecţia pentru eroarea de balans.

498) Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita
de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?

O tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea radar

Spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramane intotdeauna fix

O schimbare de drum a navei proprii modifica directia miscarii relative a tintelor mobile aflate pe
ecran

Spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar

499) Radarul este setat pe Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de
zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?

O tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea radar

Spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramane intotdeauna fix

O schimbare de drum a navei proprii nu modifica directia de deplasare a tintelor mobile aflate pe
ecran

Spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar

500) Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe
imaginea radar?

Un reper fix

Spotul care reprezinta pozitia navei proprii

O nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca nava proprie

O nava ajunsa din urma

501) Cea mai precisa informatie pe care un radar o poate oferi se refera la:

Relevmentul la o tinta

Marimea unei tinte

Viteza unei tinte

Distanta la o tinta

502) Cea mai precisa informatie pe care un radar o poate oferi se refera la:

Relevmentul la o tinta

Marimea unei tinte

Viteza unei tinte

Distanta la o tinta

503) Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida
metoda pentru determinarea punctului navei?

Masurarea unei distante si a unui relevment la un reper

Masurarea a doua distante

Masurarea a doua relevmente

In sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei navei

504) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?

Inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza bataia radarului

Detectia radar nu este influentata de conditiile hidrometeorologice

Radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitate buna, pentru a se vedea daca
functioneaza corect

Relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate cu radarul

505) Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp de ceata este
ADEVARATA?
Ambarcatiunile de mici dimensiuni pot scapa uneori detectiei radar

Balizele vor aparea intotdeauna pe ecranul radarului

Distantele radar sunt mai putin precise decat relevmentele radar

O coasta cu dune de nisip „se vede” mai bine pe radar decat o coasta stancoasa

506) Radarul este setat in Miscare Relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?

Linia coastei care apare pe imaginea radar are de regula aceeasi orientare cu harta de navigatie

Pe cercul azimutal al radarului se masoara relevmente adevarate

Imaginea radar corespunde cu imaginea care se poate observa vizual de pe puntea de

comanda

La o schimbare de drum, imaginea radar se roteste in sensul giratiei navei

507) Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra
vectorului miscarii relative al unei tinte?

Nu are nici o infuenta

Poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa a tintei respective

Poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la tinta respectiva

Poate produce erori in calcularea CPA-ului

508) Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata
de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?

Da

Nu

Numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru tinta plotata

Numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare pentru tinta plotata

509) In terminologia radar “Aspectul” unei nave tinta inseamna:

Relevmentul adevarat in care nava proprie „vede” nava proprie

Relevmentul prova semicircular in care nava tinta „vede” nava proprie

Relevmentul Prova in care nava proprie „vede” nava tinta

Marimea si forma navei

510) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de navigatie plutitor
(baliza) este FALSA?

In cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative a reperului fix este in sens contrar
drumului navei

In cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza navei proprii

In cazul in care exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza curentului

In cazul in care exista deriva, din triunghiul vitezelor construit pentru reperul respectiv se poate
determina directia curentului

511) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi
drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?

Distanta la nava respectiva se mentine constanta

In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fi stationara pe ecranul radar

Relevmentul la nava respectiva se mentine constant

Vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul
navei proprii

512) Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta in sectorul Prova
Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?

O schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie va face ca valoarea Directiei Miscarii
Relative sa creasca
O schimbare de drum la Babord, efectuata de nava proprie, va face ca valoarea Directiei Miscarii
Relative al navei tinta sa scada
O reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta sa
creasca
Stoparea navei proprii, (viteza prin apa zero) nu modifica valoarea Directiei Miscarii
Relative a navei tinta

513) Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?

Cu ajutorul PI se poate urmari deplasarea navei pe un anumit drum

Cu ajutorul PI se poate urmari efectuarea unei schimbari de drum

Cu ajutorul PI se poate pilota nava pruntr-o schema de separare a traficului

Cu ajutorul PI se poate urmari rezultatul unei manevre de evitare

514) Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?

PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa

Nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult de doua PI simultan

Pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva

Este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in orice conditii de vizibilitate

515) Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?

NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor si distantelor masurate la punctele

caracteristice ale rutei de urmat
NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care trebuie pilotata nava implica schimbari
frecvente de drum

Principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si in cazul PI

Spre deosebirede PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizatdecat pe scala radar pe care a fost
trasat

516) Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele
afirmatii este FALSA?

Drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza nava proprie

Viteza de deasupta fundului pe care se deplaseaza nava proprie

Unghiul total de deriva

Abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta

517) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta
RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:

Drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a contracara efectul derivei

Corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o nava tinta

Viteza curentului

Drumul deasupra fundului care trebuie luat pentru a trece de la o anumita distanta fata de reper
518) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In conditiile in care exista deriva, pe Planseta
RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de miscare pentru nava proprie:

Drum deasupra fundului/ viteza deasupra fundului

Drum adevarat/ viteza deasupra fundului

Drum adevarat/ viteza prin apa

Drum deasupra fundului/ viteza prin apa

519) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? O harta electronica radar (True MAP) poate fi
trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior folosita pentru pilotarea navei, numai daca:

Radarul functioneaza in Miscarea Reala/ N UP

Radarul functioneaza in Miscare Relativa/ N UP

Numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS.

Avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitiona manual harta electronica

520) Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:

Viteza navei deasupra fundului sau prin apa

Distanta pana la urmatorul Way Point

Valoarea corectiei giro

Pozitia indicata de receptorul GPS

521) Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din urmatoarele afirmatii
referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?

Arata care dintre tinte vine la coliziune

Arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum

Aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se simuleaza manevra de evitare

Indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.

522) Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?

Plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafata zonelor de veghe

O tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut

O tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita/setata de utilizator

Plotarea unei tinte care a scapat de detectia primei zone de veghe, dar a fost detectata de catre
cel de-al doilea Ring Guard

523) Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o
viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le
afiseaza?

CPA-ul afisat este mai mic decat cel real

TCPA-ul afisat este mai mic decat cel real

Relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat

Nici una dintre acestea erori

524) Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei tinte, la
radarele ARPA?

Hexagoanele PAD (predicted area of danger)

Afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in format alfanumeric

Marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul radar

Vector relativ sau real de miscare

525) Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?

Drumul deasupra fundului

Drumul compas

Drumul de urmat, trasat pe harta

Drumul adevarat

526) Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?

Viteza deasupra fundului

Viteza prin apa

Viteza indicata de GPS

Viteza indicata de lochul Doppler

527) Care dintre urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte apropiata de
cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?

Miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele plotate

Miscarea Reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate

Miscarea Reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate

Miscare Relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate

528) Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului deasupra
fundului pentru nava proprie

Nu vor fi nici un fel de erori

Pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative a tintelor

Pot aparea erori la calculul CPA-ului

Pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor

529) Cand sunt activate zonele de veghe (ring guard) la un radar ARPA care din afirmatiile de mai jos
este ADEVARATA?

Toate tintele periculoase vor fi plotate si urmarite automat

Toate tintele care intra in suprafata de veghe vor fi plotate si urmarite automat

Numai tintele periculoase care intra in suprafata de veghe vor fi plotate si urmarite automat

Unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei zonelor de veghe

530) Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate cu radare
ARPA?

NU

DA

DA, numai in conditii de vizibilitate buna

DA, numai in conditii de vizibilitate redusa

531) Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta
aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?

Miscare Reala/ N-UP/ vector real

Miscare Reala/C-UP/ vector real

Miscare Relativa/ N-UP/ vector relativ

Miscare Relativa/ C-UP/vector real

532) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul
simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:

TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea

Viteza navei proprii

Timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare

Drumul navei noastre

533) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA
cu sistem vectorial, are ca rezultat:

Stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea

Stabilirea distantei de siguranta optima

Stabilirea orei la care se incepe manevra de evitare

Stabilirea parametrilor manevrei de evitare

534) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei de evitare la un radar
ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot estima:

Numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face simularea evitarii

Numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite de ARPA

Numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA

Numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au un CPA mai mic decat distanta de
siguranta
535) La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic
ARPA, este FALSA?

Orice tinta plotata poate avea unul, doua sau nici un PAD
Aria PAD-ului nu se modifica atata timp cat nu se modifica parametrii de mars ai navei
proprii sau ai navei tinta
Pozitia PAD-ului se modifica o data cu modificarea distantei dintre nava noastra si nava tinta
Punctul de coliziune nu coinicide cu centrul geometric al PAD-ului
536) La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic
ARPA, este FALSA?

PAD-ul are forma unui hexagon

Aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura ce scade distanta la nava tinta

Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa de catre utilizator

Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana la inceperea manevrei de evitare

537) Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza
informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?

PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte

In functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA-ului la o tinta mobila

Tehnica PAD-ului se preteaza cel mai bine pentru stabilirea manevrelor de evitare prin variatia
vitezei
Drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei la centrul geomteric al PAD-ului

538) Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un cumul de factori. Influenta
carui din acesti factori poate fi masurata valoric prin metoda comparatiei intre relevementul optic si
relevmentul radio masurate simultan la acelasi radiofar:

efectul de uscat

efectul de noapte

efectul de antena
efectul de emisie secundara

539) Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in „Admiralty List of Radio Signals”:

Vol.3
Vol.4
Vol.2

Vol.1

540) Efectul de noapte este generat de:

Trecerea undei directe peste suprafete cu proprietati conductive diferite

Receptia simultana a undei directe si a celei reflectate

Eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal al navei

Eroarea in corectia compasului

541) Deviatia radio este determinata de:

Efectul de uscat

Efectul de noapte
Efectul de emisie secundara

Efectul de antena

542) Care din urmatoarii factori nu influenteaza deviatia radio:

Distanta nava-radiofar

Relevmentul prova la radiofar

Lungimea de unda

Pescajul navei

543) Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii
deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:

Catargele

Corpul navei

Bigile
Antenele navei

544) Semnul corectiei ortodromice depinde de:

Distanta nava-radiofar

Semnul declinatiei magnetice

Pozitia nave in functie de pozitia radiofarului

Pozitia antenei cadru

545) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la efectul de uscat este FALSA:

Depinde de raportul dintre distanta nava-radiofar, nava-linia coastei

Este minim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei
Este maxim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei

Depinde de unghiul format intre directia nava-radiofar si linia coastei

546) Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:

Locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta

Locul geometric al punctelor de egal relevment la doua puncte fixe

Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe
Locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe
547) Freceventa purtatoare de lucru a statiilor LORAN-C este:

1950 Khz

1850 Khz

1750 Khz
100 Khz

548) O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:

Frecventa de baza de repetitie a impulsurilor

Frecventa de repetitie a impulsurilor

Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor

Frecventa purtatoare
549) O linie de pozitie LORAN-C se determina prin masurarea:

Diferentei de faza si amplitudine

Diferentei de timp si frecventa

Diferentei de frecventa si faza

Diferentei de timp si faza

550) Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORAN-C se face in functie de:

Frecventa de repetitie a impulsului

Frecventa purtatoare

Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor

Frecventa de baza repetitie a impulsurilor

551) Care din afirmatia de mai jos cu privire la factorii care afecteaza precizia punctului LORAN-C este
falsa:

Conditiile de propagare
Starea marii in zona de navigatie

Unghiul de intersectie intre liniile de pozitie

Distanta nava-statia MASTER a lantului LORAN-C utilizat

552) Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:

Pseudodistanta, inaltimea

Diferenta de relvement, suma distantelor

Pseudodistanta, diferenta de distanta

Diferenta de distanta, azimutul

553) Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim
necesar de sateliti radiovizibili, care este de:

2
6

554) Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror
dispunere in spatiu este urmatoarea:

In 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital

In 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital

In 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital

In 8 plane orbitale, cate 3 sateliti in fiecare plan orbital

555) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?

Inaltimea aproximativa a orbitei ≅21.200 km

Inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru i=55 grd
Perioada de rotatie a satelitilor T=24 ore

Decalajul intre orbite pe ecuator Dl=60°

556) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA:

Urmarirea satelitilor GPS

Determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS

Modificarea continua a parametrilor orbitei satelitiilor GPS

Actualizarea efemeridei si almanahului in memoria satelitiilor GPS la fiecare 12 ore

557) Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:

Astrogeodezic
WGS-84

CLARKE

WGS-72
558) In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la
suprafata:

Sferei terestre
Geoidului
Elipsoidului de referinta

Liniei de plutire

559) Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D (latitudine, longitudine) si pozitia
corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:

Harta nu este actualizata la zi

Nu este cunoscuta exact inaltimea antenei receptorului GPS

Nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata de receptorul GPS

Harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza caruia a fost
proiectat sistemul GPS
560) Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de
mai jos este FALSA:

Configuratia satelitilor radiovizibili

Eroarea in punctul estimat al navei

Numarul de sateliti radiovizibili

Degradarea intentionata a secventei de efemerida din structura semnalului emis de satelitii GPS

561) Eroarea medie patratica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al
SUA) cu metoda SA activa, in 95% din cazuri este:

±15m
±150 m

±300m

±50m

562) Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie
(HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. Punctele cu grad minim de incredere
corespund pentru:

HDOP<1
2<hdop<3
</hdop<3
4<hdop<5
</hdop<5
HDOP>5

563) Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95% din cazuri este:

±10m

±50m

±120m
±300m

564) Valoarea limita a functiei XTE (abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul
WAYPOINT) se stabileste in raport de:

Sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii

Pericolele de navigatie existente in zona

Ambardeea navei

Corectia compas

565) In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:

Numarul de nave existente in rada

Distanta la un reper fix la coasta

Numarul de chei de lant la apa

Adancimea apei

566) Progamarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe
drum mixt, se face in functie de:

Drumurile intermediare si cel pe paralelul limita

Punctele intermediare ca WAYPOINT-uri

Distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita

Relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final

567) Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta:

Data la care a fost intocmita harta

Data ultimei corectii a hartii
Elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta

Data limita pina la care este valabila harta