Mollu-vista-controllore
Artìculu in LSC
Mollu-vista-controllore (MVC), in informàtica, est un'ischema de architetura difùndidu meda in s'isvilupu de programmas, prus che totu in s'àmbitu de sa programmatzione orientada a sos ogetos e in aplicatziones web, bonu pro separare sa lògica de presentada de sos datos dae sa lògica de negòtziu.[1][2][3] Custu ischema si ponet in su livellu lògicu e de presentada in un'architetura multi-livellu.
Descritzione
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]Cumponentes
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]Su cumponente tzentrale de su MVC, su mollu, caturat su cumportamentu de s'aplicatzione in contu de domìniu de su problema, in manera indipendente de s'interfàtzia de impitadore. Su mollu manìgiat a manera direta is datos, sa lògica e is règulas de s'aplicatzione. Una vista podet èssere una cale si siat rapresentatzione in essida de informatziones, comente a unu gràficu o unu diagramma. Sunt possìbiles prus vistas de is matessi informatziones, che a esèmpiu unu gràficu a barras pro sa gestione e sa vista a tabellas pro s'amministratzione. Sa de tres partes, su controllore, pigat s'intrada e dda cunvertit in cumandos pro su mollu e/o sa vista.
Istrutura
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
S'ischema est basadu subra s'ischirriada de is masiones intre sos cumponentes de programma chi tenent tres ruolos printzipales:
- su mollu frunit sos mètodos pro atzèdere a is datos ùtiles a s'aplicatzione;
- sa vista visualizat sos datos cuntènnidos in su mollu e si òcupat de s'interatzione cun impitadores e agentes;
- su controllore retzit sos cumandos de s'impitadore (de sòlitu pro mèdiu de sa vista) e ddos acumprit mudende s'istadu de is àteros duos cumponentes.
Custu ischema, ìmplicat fintzas sa traditzionale ischirriada intre sa lògica aplicativa (in custu cuntestu mutida a s'ispissu "lògica de negòtziu"), in càrrigu a su controllore e de su mollu, e s'interfàtzia de impitadore in càrrigu a sa vista.[4]
Is minudas de sas interatziones intre custos tres ogetos de programma dipendent meda dae sas tecnologias impreadas (limbàgiu de programatzione, librerias, middleware, etz) e dae su tipu de aplicatzione (pro esempru si est un'aplicatzione web, o un'aplicatzione de iscrivania).
Impreu
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]S'ischema MVC fiat postu in òpera prus che totu in s'ala serbidore. De reghente, cun s'isvilupu e sa partziale istandardizatzione de JavaScript sunt nàschidas sas primas postas in òpera in s'ala cliente.[5]
Ala serbidore
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]Impreadu in orìgine dae su limbàgiu Smalltalk, s'ischema est istadu, in manera crara o implìtzita, impreadu dae numerosas tecnologias modernas, comente a framework basados subra PHP (Symfony, Laravel, Zend Framework, CakePHP, Yii framework, CodeIgniter), subra Ruby (Ruby on Rails), subra Python (Django, TurboGears, Pylons, Web2py, Zope), subra Java (Spring, JSF e Struts), subra Objective C o subra .NET.
Ala cliente
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
In sos ùrtimos annos est crèschida sa recherta de Aplicationes internet ricas chi fatzant mutidas asìncronas a su serbidore (AJAX), sena fàghere reindiritzadas pro visualizare sos resurtados de sas elaboratziones. Cun su crèschere de sa cantidade de còdighe JavaScript esecutadu in su cliente, ddoe fiat bisòngiu de creare is primos framework chi ativarent MVC in JavaScript puru. Unu de is primos est istadu Backbone.js, sighidu dae àteros, comente a JavaScriptMVC, Ember e AngularJS.
Notas
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]- ↑ (IT) Model View Controller (MVC) (PDF), in dia.uniroma3.it.
- ↑ (IT) Il pattern MVC, in mokabyte.it. URL consultadu su 13 martzu 2020 (archiviadu dae s'url originale su 24 nadale 2012).
- ↑ (EN) Archiveddocs, Model-View-Controller, in docs.microsoft.com. URL consultadu su 13 martzu 2020.
- ↑ (EN) P of EAA: Model View Controller, in martinfowler.com. URL consultadu su 13 martzu 2020.
- ↑ (IT) Jonathan Snook, Javascript MVC, in HTML.it. URL consultadu su 13 martzu 2020.