unealtă

română

Etimologie

Din une[le] + alte[le].

Pronunție

• AFI: /uˈne̯al.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului unealtă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	unealtă	unelte
Articulat	unealta	uneltele
Genitiv-Dativ	uneltei	uneltelor
Vocativ	'	'

1. piesă, ansamblu de piese, dispozitiv acționat manual sau de un mecanism, care servește pentru a efectua o operație tehnică de prelucrare mecanică, de montare, manevrare etc.: p. ext. piesă auxiliară care servește la efectuarea unei lucrări.
2. (fig.) mijloc folosit pentru atingerea unui anumit scop (reprobabil); persoană, grup sau organizație de care se servește cineva pentru atingerea unui anumit scop (reprobabil).

Sinonime

• 1: instrument, lucru, obiect

Cuvinte derivate

• unelti
• uneltire
• uneltitor

Cuvinte compuse

• unealtă gramaticală

Traduceri

obiect acționat manual la îndeplinirea unei operații de muncă

arabă: اداة (العربية) f., آلَة (العربية) f. bosniacă: alat (bosanski) m. bulgară: средство (български) n. catalană: eina (català) f. cehă: nástroj (čeština) daneză: værktøj (dansk) n., redskab (dansk) n. engleză: tool (English) finlandeză: työkalu (suomi) franceză: outil (français) m. galiciană: ferramenta (galego) f. germană: Werkzeug (Deutsch) n., Gerät (Deutsch) n., Mittel (Deutsch) interlingua: instrumento (interlingua) italiană: attrezzo (italiano) m., strumento (italiano) m.

japoneză: 道具 (日本語), 工具 (日本語) maghiară: szerszám (magyar), eszköz (magyar) norvegiană: verktøy (norsk) n., redskap (norsk) n. neerlandeză: gereedschap (Nederlands) n., werktuig (Nederlands) n. poloneză: narzędzie (polski) n. portugheză: instrumento (português) m., ferramenta (português) f. rusă: инструмент (русский) m., средство (русский) n. sârbă: средство (српски / srpski) n., прибор (pribor) (српски / srpski) m. spaniolă: herramienta (español) f., utensilio (español) m. suedeză: verktyg (svenska) n., redskap (svenska) n. swahili: vifaa (Kiswahili) turcă: alet (Türkçe)

Referințe

• DEX online