lovire

română

Etimologie

Din a lovi.

Pronunție

• AFI: /lo'vi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului lovire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	lovire	loviri
Articulat	lovirea	lovirile
Genitiv-Dativ	lovirii	lovirilor
Vocativ	lovire	lovirilor

1. acțiunea de a (se) lovi și rezultatul ei.
2. infracțiune care constă în atingerea corpului unei persoane prin acte de violență fizică.
3. (fig.) (înv.) nenorocire, năpastă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online