domnitor

română

Etimologie

Din a domni + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /dom.ni'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului domnitor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	domnitor	domnitori
Articulat	domnitorul	domnitorii
Genitiv-Dativ	domnitorului	domnitorilor
Vocativ	domnitorule	domnitorilor

1. domn; (spec.) titlu purtat de suveranii României între 1859 și 1881; persoană care avea acest titlu.

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului domnitor
	Singular	Plural
Masculin	domnitor	domnitori
Feminin	domnitoare	domnitoare
Neutru	domnitor	domnitoare

1. (fig.) (rar) care domnește, stăpânește, domină.

Cuvinte compuse

• familie domnitoare, casă domnitoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online