boabă

română

Etimologie

Din sârbocroată boba.

Pronunție

• AFI: /'bo̯a.bə/

Substantiv

Declinarea substantivului boabă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	boabă	boabe
Articulat	boaba	boabele
Genitiv-Dativ	boabei	boabelor
Vocativ	boabă	boabelor

1. (specie de) fruct cărnos (și sferic) cu sâmburele sau sâmburii în mijloc; bacă.
2. bob.

Cuvinte derivate

• bobiță

Expresii

• A nu ști (sau a nu pricepe, a nu zice) (nici o) boabă = a nu ști (sau a nu pricepe, zice) nimic

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online