Luis Insam

Articul per Ladin Gherdëina

Luis Insam nce Luis Insam-Tavella, Alois Insam (* 19 de jené 1901 a Urtijëi; † 25.de lugio 1950 a Urtijëi) ie stat n scultëur de Gherdëina.

Luis Insam fova l mut de Maria Moroder, muta de Josef Moroder Lusenberg y de Levisc Antone Insam da Cësanueva. Si pere ova cumprà l luech Doss dl Preve y la cësa daujin dl Tavella a Urtijëi, fata su dal scultëur Francësch Tavella che sen fova jit a sté a Persenon. Perchël ti vëniel dit ala familia Tavella ma i ne fova nia parënc. L à mparà a ziplé da si pere adum cun si fra Rudolf. Tla scola d'ert a Urtijëi al abù sciche maestri Ludwig Moroder y Balsamo Stella^[1]. Luis Insam à laurà scialdi per fé modiei per la firma ANRI. Te si berstot al abù passa 40 lerneri i fanc, danter chisc Batista Walpoth, Adolf Vallazza, Fini Moroder y Heindl Moroder da Doss. Vinzenz Peristi che ova maridà si sor Anna fova ënghe suënz te chela berstot.

Luis Insam ie stat presidënt dla Lia Mostra d’Ert ti ani 1927—29 y à judà pea a njenië la gran mostra dla lia tl 1950, ma puec dis dan la gëurida iel mort.^[2].

Lëures

Momumënt ai Tumei tla viëra tla curtina de Dlieja Santa Maria ad Nives cun n relief dla Madona che cunselea l saudè che mor.
Gran crist de Col de Flam de lën de castania sëura Urtijëi dl 1933^[3]. Tl 1967 ie l creist stat tëut ju ësc y metù a sosta te na nueva capela.
6 torzes cun pitla figures de vëscui, di apostuli S. Piere y S. Paul y doi angiuli tla dlieja San Durich a Urtijëi^[4].
Arcangiul San Michiel, che maza 1 dragon tla capela de Mont de Pana.
L Museum Gherdëina à 29 mudiei uriginei de Luis Insam fac per l'ANRI y na gran cripl a forma de autere.

Mostres

Gauausstellungen Tirol-Vorarlberg a Dispruch 1940-1944. Luis Insam a metù ora uni an pra chësta mostra adum cun Raimund Mureda (Moroder), Siegfried Moroder, Albino Pitscheider y Engelbert Perathoner. Chisc fova si lëures: gran cë de Andreas Hofer, siadëur, paures che pua, paures che desmonta, loma cun pop, familia che scota su Hitler (fova da udëi n pez tl Museum Gherdëina).
N lecurdanza de Luis Insam ie stata fata da pert dla grupa Ruscel na mostra tl 1960 tla sala dl chino Dolomiti cun 43 de si scultures.
Mostra da pert dl Museum de Gherdëina tla sala dia bibliotech dla Cësa di Ladins n memoria de Luis Insam per l 25. anual de si mort.

Notes

↑ Vinzenz Mussner: Mòstri scultëures de Gherdëina che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri, Calënder de Gherdëina 1981, pl. 108-109.
↑ Storia dl’Esposizion dl’Ert de Gherdëina a Urtisei (1920—1950). Calënder de Gherdëina 1951, PL. 54-56
↑ M.E. (Eduard Moroder): Cristc te Val de Cherdëina. Calënder de Gherdëina 1973, pl. 50.
↑ Friedrich Moroder, Eduard Moroder: La Dlieja de S. Durich a Urtijei. Calënder de Gherdëina 1972, pl. 42.

Bibliografia

Leo Crepaz da Maidl: Eurità y turmënt de n bel talënt. Calënder de Gherdëina 1956. pl. 46.
Josef Kostner (J.K.): Bera Luis Insam de Levisc Antone. Calënder de Gherdëina 1975. pl. 56.
Dora Welponer: Na maridaia n pue da ri. Calënder de Gherdëina 1975, pl. 102-103. Fotos de lëures.
Helmuth Oehler: Skulptur im Nazionalsozialismus in Tirol. Ein Überblick. Da Wolfgang Meighörner (Hrsg.): Zwischen Ideologie, Anpassung und Verfolgung. Kunst und Nationalsozialismus in Tirol. Catalog dla mostra tl Landesmuseum Ferdinandeum a Dispruch 2019 pl. 164-179 (tudësch).

Cëla nce

[1] Vinzenz Mussner: Mòstri scultëures de Gherdëina che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri, Calënder de Gherdëina 1981, pl. 108-109.

[2] Storia dl’Esposizion dl’Ert de Gherdëina a Urtisei (1920—1950). Calënder de Gherdëina 1951, PL. 54-56

[3] M.E. (Eduard Moroder): Cristc te Val de Cherdëina. Calënder de Gherdëina 1973, pl. 50.

[4] Friedrich Moroder, Eduard Moroder: La Dlieja de S. Durich a Urtijei. Calënder de Gherdëina 1972, pl. 42.

[1]

[2]

[3]

[4]