Christian Delago
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
| Christian Delago | |
|---|---|
 | |
| Christian Delago te n pultré de Franz Rizzi tl 1922. | |
| Auter inuem | Cristl (dl) Tuene |
| Nasciù/da | 25 de dezëmber 1868 |
| Mort/a | 1955 |
| Operes cunesciudes | Santa Lisabeta |
| Fëna | Josefine Schmalzl (1875-1948) muta de Franzl de Ianesc. |
Christian Delago, nce Cristl Delago (dl) Tuene (* 25 de dezëmber 1868; †1955) fova n moler y hotelier de Urtijëi.
Biografia
[mudé | muda l codesc]L à maridà Josefine Schmalzl (1875-1948) muta de Franzl de Ianesc.
Si lëur depënt plu cunesciù ie la Santa Lisabeta dl 1900, zipleda da Rudolf Moroder Lenert da udëi tla dlieja de San Durich a Urtijëi[1]. Una de si sculées fova la nepota Mili Schmalzl.
Christian Delago fova nce ferlëigher. Tl cunliamënt dl Catalogo Beni Culturali ie da udëi lëures che univa da si butëiga[2]
Tl ann 1900 à Christian Delago giatà diretamënter da Viena la lizenza de giaurí la ustaria Madonna a Urtijëi, che do cin ani ie deventeda Hotel Dolomiti Madonna. L hotel Madonna vën pona arpà da si muta Melitta y dopro dal mut de Melitta Tschuki Kerschbaumer[3]. Dal 1907 al 1909 fovel presidënt dla Lia dl turism de Urtijëi[4].
L fova un di primes che sunova la vidula te Gherdëina[5]. L ie stat nce capo dla mujiga de Urtijëi.
Christian Delago fova cumëmber dl Ladiner Verein a Urtijëi[6]. Christian Delago ie nce stat un di 19 uemes che ova metà su la Union di Ladins de Gherdëina cun na senteda ai 19 de lugio 1945 te si hotel Madonna a Urtijëi[7].
Scric
[mudé | muda l codesc]Cristl Delago à ncé scrit poesies y prosa per l Calënder Ladin.
- Per la fösta del 1908 a Urtisei. Da liejer tlo sun Wikisource.[8].
- Pensieres. [9].
- Per amor del’oma, scrit adum cun Franz Moroder Lenert[10]
- Geshù Kristo i l fret[11]
Notes
[mudé | muda l codesc]- ↑ Calënder de Gherdëina 1985, pl. 24.
- ↑ Catalogo Beni Culturali - Lëures dl ferlëigher Christian Delago.
- ↑ Calënder dl mensc (La ustaries da plu da giut). Calënder de Gherdëina 2002, pl. 27
- ↑ Jolanda Senoner: 125 ani de turism a Urtijëi, 1885-2010. Calënder de Gherdëina 2011, pl. 125.
- ↑ Calënder de Gherdëina 2004, pl. 25.
- ↑ A.L. (Arcangiul Lardschneider): L calënder y l Ladiner-Verein. Calënder de Gherdëina 1913, pl. 32.
- ↑ Roland Verra: Storia dla Union di Ladins de Gherdëina dal 1945 al 1995. Calënder de Gherdëina 1996, pl. 30.
- ↑ Per la fösta del 1908 a Urtisei. Calënder de Gherdëina 1912, pl. 56–57
- ↑ Pensieres. Calënder de Gherdëina 1913, pl. 63–64.
- ↑ Per amor del’oma. Calënder de Gherdëina 1914, pl. 56–65.
- ↑ Geshù Kristo i l fret. Calënder de Gherdëina 1915, pl. 87–88.
Bibliografia
[mudé | muda l codesc]- Ildefons Perathoner: Parentela Delago. Calënder de Gherdëina 1975, pl. 165.
- Milia Kostner: Bera Carlo Crepaz da Maidl. Calënder de Gherdëina 1993, pl. 71 (pultret de Cristl Delago).
- Vinzenz Mussner: Bera Vinzenz Mussner sen. conta. Calënder de Gherdëina 1994, pl. 162 (anedota sun Cristl Delago).
- Elfriede Perathoner, Albert Moroder: Hundert Jahre Marktgemeinde Urtijëi, St. Ulrich, Ortisei. Ein Streifzug. Raetia Bulsan 2007. ISBN 978 8872833018. pl. 122 (foto dla berstot).
- Christian Delago y la fëna cun l guant dala Gherdëina sun la slita. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 9 (foto).
Per savëi de plu sun Cristl Tuene
[mudé | muda l codesc]