șpur

See also: spur, Spur, and špur

Romanian

Alternative forms

• spur, spuriu, șpuriu

Etymology

Inherited from Latin spurius.

Noun

șpur m (plural șpuri)

1. (regional, archaic, Maramureș) illegitimate child; bastard

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	șpur	șpurul		șpuri	șpurii
genitive-dative	șpur	șpurului		șpuri	șpurilor
vocative	șpurule			șpurilor